Deputatul in Camera Comunelor Elliot Morley, reprezentant special al premierului britanic pentru lupta impotriva schimbarilor climatice, a prezentat marti parlamentarilor romani modelul britanic de reducere a emisiilor de CO2 in cadrul unei dezbateri organizate de Comisia pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare a Senatului.
"Marea Britanie si-a asumat o strategie clara de lupta impotriva schimbarilor climatice, cu tinte periodice bine definite, tocmai pentru ca dorim sa demonstram lumii intregi prin propriul nostru exemplu ca societatea actuala, bazata pe consumul de combustibili fosili, se poate reforma chiar daca aceasta impune unele costuri", a afirmat Elliot Morley, insotit la dezbatere de ambasadorul britanic in Romania, Robin Barnett.
Oficialii britanici au insistat in discursurile lor asupra dovezilor stiintifice ca temperatura globala a crescut in mod evident in ultimul secol, cu efecte directe asupra gheturilor de la poli, stratului de ozon si o crestere de patru ori a fenomenelor meteorologice majore.
"Este o amenintare reala, un fenomen cu costuri pe care le vor plati mai ales tinerii de azi. Incalzirea planetei va duce la migratii de populatii, refugiati, ale caror consecinte sociale, economice, politice vor fi foarte mari", a mentionat Morley, care este presedintele organizatiilor Globe UK si Globe International si cel care prezideaza reuniunile G8 si G5 pe probleme de schimbari climatice.
El a aratat ca Marea Britanie a adoptat o legislatie in acest domeniu, impunand unele standarde de reducere a emisiilor care se inscriu in strategia Uniunii Europene (reducere fata de nivelul actual a emisiilor de pana la 20 la suta pana in 2020 si de 60-80 la suta pana in 2050), insa a inclus acest subiect si in politica sa externa.
"Avem nevoie de o tinta globala de stabilizare a emisiilor de CO2, obiectiv ce nu poate fi atins decat prin crearea unei piete globale privind certificatele de emisii", a spus deputatul britanic, adaugand ca Marea Britanie sustine transferul de tehnologii prietenoase pentru mediu sau protejarea marilor paduri ecuatoriale, inclusiv prin granturi de finantare pentru tarile mai putin dezvoltate.
Parlamentarul britanic a aratat ca obiectivele globale in acest sens nu pot fi atinse fara un acord global al tarilor din grupurile G8 si G5, carora le revin 75% din nivelul actual de emisii, existand sperante ca protocolul de la Kyoto va deveni o prioritate si pentru SUA dupa alegerile din toamna acestui an, precum si pentru alte tari cum ar fi China, India sau Brazilia.
In discursul sau, el a insistat si asupra efectelor benefice ale eforturilor de reducere a emisiilor de CO2, mentionand ca dezvoltarea tehnologiilor pentru energia regenerabila creaza o crestere economica, iar aplicarea acestora in economie duce la o reducere a dependentei de importul de combustibili fosili.
"Costurile dezvoltarii si implementarii acestor tehnologii nu sunt enorme, cum se afirma in tarile in curs de dezvoltare. In Marea Britanie este vorba de unu la suta din PIB esalonat pentru urmatorii 50 de ani. Este un cost acceptabil, insa trebuie constientizat ca el trebuie asumat acum, nu ulterior, cand poate va fi prea tarziu", a aratat Morley.
Intrebat de Silviu Stoica, secretar de stat in Ministerul Mediului, despre politica fiscala aplicata de autoritatile de la Londra pentru a sustine acest efort, oficialul britanic a mentionat ca tara sa combina masurile fiscale aplicate intreprinderilor industriale cu emisii de CO2 cu stimulente financiare pentru retehnologizare, granturi pentru infiintarea de industrii energetice regenerabile, ajutoare financiare chiar nerambursabile pentru izolarea termica a cladirilor.
"Exista si masuri nepopulare privitoare la cresterea utilizarii autovehiculelor ecologice, dar, daca acestea sunt explicate publicului larg, ele sunt acceptate", a spus Morley.
Totodata, deputatul Petru Lificiu, membru in Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic, a intrebat despre masurile de popularizare a acestui obiectiv de catre autoritatile britanice.
Morley a aratat ca trebuie implicate societatea civila si autoritatile locale pentru determinarea unei constientizari a eforturilor care pot fi intreprinse la nivel personal, prin reciclare sau economie la consumul energetic.
"Masurile individuale, desi au mica anvergura, pot crea rezultate comune foarte mari, daca sunt respectate de cat mai multi indivizi", a aratat el.
In ceea ce priveste masurile pe care le poate intreprinde Romania in acest sens, deputatul
Aurel Vladoiu a subliniat ca un rol determinant trebuie sa il aiba clasa politica din Romania.
"Trebuie plecat in primul rand de la constientizarea pericolului, nu e suficienta amplasarea la temperaturi de peste 38 grade Celsius a unor corturi din care sa impartim apa celor cu probleme", a spus Vladoiu.
La randul sau, Petru Lificiu a mentionat ca Romania are trei milioane de hectare de teren degradat, 12 la suta din suprafata tarii, care poate fi folosit numai pentru impadurire.
"Romania are nevoie de un program mare de impaduriri, cu toate dificultatile pe care le reclama autoritatile locale in acest sens, ca nu pot fi facute asemenea cheltuieli", a spus Lificiu.
Ambasadorul Robin Barnett a mentionat ca are discutii cu ministrii Mediului si Educatiei din Romania pentru includerea in programa scolara a educatiei privind schimbarile climatice.
La dezbaterea organizata la initiativa Ambasadei Marii Britanii au participat si tinerii ambasadori impotriva schimbarilor climatice, care au fost desemnati si premiati marti dimineata de ambasadorul Robin Barnett in urma organizarii unui concurs national in acest sens.
