Ministerul Mediului face un nou pas în realizarea hidrocentralei Răstolița, un proiect controversat din județul Mureș. Decizia permite continuarea lucrărilor, inclusiv scoaterea definitivă a unor suprafețe de pădure din fondul forestier național, fără compensare. Autoritățile susțin că investiția este esențială pentru securitatea energetică a României, însă organizațiile de mediu avertizează asupra impactului negativ asupra ecosistemelor locale și a ariilor protejate.
Concret, 30 de hectare de pădure vor fi defrișate pentru construirea hidrocentralei Răstolița, conform unei hotărâri de guvern inițiate de Ministerul Mediului, aflată în transparență publică. Decizia se bazează pe acordurile de mediu emise de Ministerul Mediului (1990) și Agenția pentru Protecția Mediului Mureș (2024).
Scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenului prevăzut la alin. (1) (n.r. – 37,5263 ha) se face cu defrișarea vegetației forestiere, pe suprafața de 30,7570 ha, conform Acordului de mediu nr. 12/07.11.1990 emis de Ministerul mediului și Acordului de mediu nr. 6/28.10.2024 emis de Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, care permite realizarea investiției „Amenajarea Hidroenergetică Răstolița potrivit Alternativei 3, cu defrișarea suprafeței de 30,7570 ha și umplerea cuvetei lacului până la cota 720 mdM, realizarea aducțiunii ramura Vestică și a captărilor secundare Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare și Vișa, precum și a drumurilor tehnologice, prevede proiectul hotărârii de Guvern.
De asemenea, proiectul stipulează scoaterea definitivă din fondul forestier, fără a fi compensate, a 37,5 hectare de pădure. Acest teren include 25,2 hectare de pădure aflate în proprietatea statului, administrate de Romsilva – Direcția Silvică Mureș, prin Ocolul Silvic Răstolița. Restul de 12,3 hectare din terenul care va fi scos din fondul forestier a fost expropriat de stat conform Legii nr. 255/2010, pentru proiecte de interes public. Aceste terenuri sunt administrate de Ocolul Silvic Răstolița, care face parte din Direcția Silvică Mureș.
Proiectul hidrocentralei stabilește umplerea lacului de acumulare până la cota 720 m, construcția unei aducțiuni vestice, a captărilor secundare Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare și Vișa, precum și a drumurilor tehnologice necesare pentru funcționarea hidrocentralei la un nivel minim energetic.
Terenurile scoase din fondul forestier vor fi predate oficial de Ocolul Silvic Răstolița către Hidroelectrica S.A. în termen de maximum 180 de zile de la data aprobării ordonanței. Dacă acest termen nu este respectat, hotărârea poate fi revocată sau anulată.
După finalizarea și recepția hidrocentralei Răstolița, terenul scos definitiv din fondul forestier național trebuie să fie utilizat exclusiv pentru acest obiectiv timp de cel puțin 5 ani. Orice schimbare a destinației înainte de acest termen este interzisă.
Responsabilitatea pentru aplicarea acestei hotărâri revine Hidroelectrica S.A., Gărzii Forestiere Brașov, Romsilva, Direcției Silvice Mureș și Ocolului Silvic Răstolița.
Hidrocentrala Răstolița, situată în județul Mureș, este un proiect hidroenergetic început în 1989 și reluat recent. Cu o putere instalată de 35,2 MW și o producție anuală estimată la 58,14 GWh, proiectul a primit anul trecut acordul de mediu necesar finalizării.
Cu toate acestea, proiectul a generat controverse semnificative. Organizații de mediu, precum Declic și WWF România, au criticat impactul asupra ecosistemelor locale, subliniind că 171 de hectare de teren forestier vor fi scoase din fondul forestier, dintre care zeci de hectare vor fi defrișate, inclusiv 0,6 hectare în Parcul Național Călimani, o arie protejată strict. WWF avertizează că proiectul ar putea afecta negativ zece râuri, 43 de arii naturale protejate și 170 de hectare de pădure, punând în pericol specii precum lostrița, considerată critic periclitată.
În replică, oficialii au susținut importanța strategică a proiectului pentru securitatea energetică a României. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că astfel de amenajări hidroenergetice trebuie finalizate cât mai repede, respectând toate procedurile și directivele europene, pentru a asigura securitatea energetică a țării. De asemenea, fostul prefect liberal al județului Mureș, Ciprian Dobre, un susținător al proiectului, afirma că amenajarea Răstolița protejează mediul și asigură controlul viiturilor.
În februarie 2025, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că lucrările la hidrocentrala Răstolița pot continua până la finalizarea investiției, după ce instanța a dat dreptate Hidroelectrica în litigiul cu asociațiile de mediu care solicitau suspendarea acordului de mediu.
PROIECTUL NOII HOTĂRÂRI DE GUVERN POATE FI DESCĂRCAT AICI: HG-Hidroelectrica-Amenajarea-Hidroenergetica-Rastolita-06-03-2025
NOTA DE FUNDAMENTARE A PROIECTULUI POATE FI DESCĂRCATĂ AICI: NF – Hidroelectica – Amenajare Hidroenergetica Rastolita 06 03 2025
CITEȘTE ȘI:
ÎCCJ oprește hidrocentrala de la Răstolița. Ministerul Energiei ignoră. Cu ce risc?
