„Micul dezastru energetic”, cum inspirat o caracteriza o distinsa specialista in auditarea cladirilor, Casa Poporului este o tichie de margaritar prea grea pentru un popor care inca se lupta sa scape din ghearele tranzitiilor si crizelor. In secolul cladirilor verzi si al energiilor regenerabile, existenta sa pare mai degraba o curiozitate a trecutului – un lux de gust indoielnic pe care romanii si-l permit mai mult din inertie si pentru ca nu stiu ce sa faca cu el. Nimeni nu s-a incumetat pana acum sa auditeze cea mai mare cladire civila din lume si sa-i scoata la lumina nenumaratele betesuguri, chiar daca un contract de asemenea proportii ar asigura „painea” pe termen lung oricarei companii. In lipsa studiului de audit, „Green Report” a incercat sa afle de la administratorul cladirii si de la arhitecta Anca Petrescu, celebra „mama a Casei Poporului”, care sunt cele mai mari pacate ale cladirii si care ar putea fi solutiile de scadere a facturilor. Interesele, disputele personale sau opiniile divergente par totusi sa faca imposibil dialogul intre cei pusi sa eficientizeze cladirea, iar unele solutii – fanteziste sau nu – precum instalarea eolienelor pe cladire ajung sa fie respinse
din start. Va invitam, asadar, la o portie consistenta de cifre si explicatii in cover story-ul „Amprenta de carbon cat Casa Poporului”, pentru a vedea unde se duc o buna parte din banii dumneavoastra.
Risipa din fondurile publice este sportul practicat si de Primaria Brasov, care a decis, fara a avea un studiu de impact asupra mediului, sa distruga 40 de hectare de padure pentru un complex de partii cu rentabilitate indoielnica. Sumele puse in joc – deloc neglijabile – provin tot din buzunarele noastre si sunt cheltuite in numele unui asa-zis „proiect de dezvoltare locala”. Mai exact, pentru un complex de partii situat la o altitudine de 1.500 de metri, care are toate sansele, in contextul iernilor din ce in ce mai calde, sa ramana fara zapada si, implicit, fara clienti. Astfel, natura – principala atractie a zonei – este promovata de autoritatea locala si Ministerul Turismului prin insasi distrugerea ei. Iar daca aveti nevoie si de confirmari, in sectiunea „Green Living” aflati ce spun specialistii in schimbari climatice despre evolutia temperaturilor din anotimpul rece in Romania.
Ierni mai calde, cu zapada mai putina si cu inundatii specifice primaverii vor inlocui treptat, daca nu au facut-o deja, „iernile de altadata”despre care ne povestesc bunicii. Este dovada ca, oricat am incerca sa ignoram procesul lent, dar sigur, al schimbarilor climatice, vom fi nevoiti totusi, intr-o buna zi, sa tinem cont de ele atunci cand decidem sa investim bani in proiecte de anvergura. Si sa nu ne mai permitem mirari de genul celei inocent exprimate de arhitecta Anca Petrescu – „Amprenta de carbon? Ce naiba mai e si asta?”.
