In urma cu aproximativ 1 an, specialistii Centrului European de Meteorologie avertizau asupra rarefierii stratului de ozon, in Arctica, fenomen ce aducea pericolul radiatiilor si in Europa.
Gaura de ozon era urmarita in permanenta de specialisti, iar teama de radiatii plutea in aer, deoarece soarele ardea, la sfarsitul lui martie, ca intr-o luna de vara.
Printre cauzele subtierii stratului de ozon, climatologii invocau inclusiv incalzirea globala, care contribuie decisiv la diminuarea continua a calotei glaciare, fenomen ingrijorator ce se petrece, in ultimii 10 ani, pe continentul arctic.
Cercetatorii de la NASA readuc in discutie gaura de ozon si sustin ca topirea calotei glaciare, la Polul Nord, ar putea sa dea nastere “exploziei bromului”, fenomen in urma caruia se intensifica degajarea vaporilor de mercur, ce contribuie semnificativ la rarefierea paturii de ozon.
“Exploxia bromului”
In urma reactii chimice fara precedent, denumita “explozia bromului”, vaporii de mercur se depun pe zapada, pe pamant ori in apa, infestand vietuitoarele din mari si oceane, noteaza Le Monde.
Pana in anul 2020, potrivit unui alt studiu, publicat, anul trecut, de Arctic Monitoring and Assessment Program, emisiile globale de mercur ar putea creste cu 25%, daca nu vor fi luate masuri pentru limitarea lor. Cresterea emisiilor de mercur va conduce si la otravirea ursilor polari, a balenelor, a focilor, dar si a comunitatilor din zona arctica.
“Topirea permanenta a banchizei de la Polul Nord provoaca degajarea in atmosfera a bromului, care interactioneaza cu razele soalare si cu gerul si intensifica activitatea vaporilor de mecur in atmosfera. Unul dintre efectele majore ale <exploziei bromului> ar putea fi si subtierea stratului de ozon”, potrivit lui Son Nghiem, cercetator NASA si autorul principal al studiului citat de Le Monde.
Inedit pentru specialisti a ramas insa faptul ca topirea calotei glaciare, fenomen care se petrece, mai ales, la Polul Sud, a inceput sa apara si la Polul Nord, iar dimensiunea gaurii de ozon a fost apreciata, in urma cu 1 an, la mii de kilometri.
Banchiza Arcticii, redusa cu 1 milion de metri patrati
„Stratul de ozon, a carui grosime este de cativa milimetri, se rarefiaza, mai ales din cauza unor activitati umane, iar pericolul nu este imediat, ci apare in timp. Ceea ce s-a intamplat in urma cu 1 an la Polul Nord este un exemplu. Fabricile de pesticide, aparatele de aer conditionat, frigiderele sau deodorantele arunca in aer substante nocive care duc la subtierea paturii de ozon si la formarea asa-ziselor gauri. In plus, incalzirea globala contribuie din plin la rarefierea stratului de ozon”, a declarat, pentru Green Report, climatologul Roxana Bojariu.
Roxana Bojariu spunea, in urma cu catva timp, ca acest fenomen de rarefiere a stratului de ozon se petrece mai ales la Polul Sud, in Antarctica, aceasta zona fiind mai putin protejata, iar constatarea unei gauri in stratul de ozon, la Polul Nord, a facut ca specialistii sa-si puna semne de intrebare.
Son Nghiem, alaturi de alti oamenii de stiinta, incearca sa-si explice de ce in ultimii 10 ani Arctica a pierdut peste 1 milion de metri patrati din bachiza. Unul dintre motive ar putea fi modificarea hartii vanturilor in aceasta perioada, potrivit lui Nghiem. Cercetatorul sustine ca, in 2008, calota a avut cea mai redusa grosime din ultima jumatate de secol.
Mihaela Pavnutescu
Citeste si:Gaura de ozon intarzie 5 zile
Gaura de ozon, deasupra Siberiei si a nordului Rusiei
NASA: Gaura de ozon de deasupra Arcticii, provocata de frigul extrem
