Mediul și obiceiurile pe care le avem ne influențează mai mult sănătatea și longevitatea decât moștenirea genetică arată un studiu realizat de cercetătorii de la Oxford Population Health.
Fumatul, activitatea fizică și condițiile de trai au fost analizate pentru aproape o jumătate de milion de participanți din UK Biobank, o bază de date biomedicală de mare amploare și o resursă de cercetare care conține informații genetice, despre stilul de viață și sănătate, anonimizate, precum și probe biologice.
Cercetătorii au evaluat influența a 164 de factori de mediu și a scorurilor de risc genetic pentru 22 de boli majore asupra îmbătrânirii, bolilor asociate vârstei și morții premature. Studiul a fost publicat în Nature Medicine.
Concluziile-cheie:
- Factorii de mediu au explicat 17% din variația riscului de deces, comparativ cu mai puțin de 2% explicat de predispoziția genetică (așa cum este înțeleasă în prezent);
- Dintre cei 25 de factori de mediu independenți identificați, fumatul, statutul socioeconomic, activitatea fizică și condițiile de trai au avut cel mai mare impact asupra mortalității și îmbătrânirii biologice;
- Fumatul a fost asociat cu 21 de boli; factori socioeconomici precum venitul gospodăriei, deținerea unei locuințe și statutul profesional au fost legați de 19 boli; iar activitatea fizică a fost asociată cu 17 boli;
- 23 dintre factorii identificați sunt modificabili, ceea ce înseamnă că pot fi influențați prin schimbări de comportament sau politici publice;
- Expunerile din copilărie, inclusiv greutatea corporală la 10 ani și fumatul mamei în jurul nașterii, au fost corelate cu îmbătrânirea și riscul de moarte prematură la 30-80 de ani mai târziu;
- Factorii de mediu au avut un efect mai mare asupra bolilor pulmonare, cardiace și hepatice, în timp ce riscul genetic a fost dominant în cazul demențelor și cancerului de sân.
Profesoara Cornelia van Duijn, St Cross Professor of Epidemiology la Oxford Population Health, autor principal al studiului spune că astfel s-a demonstrat impactul profund al factorilor de mediu care pot fi modificați fie de indivizi, fie prin politici publice menite să îmbunătățească condițiile socioeconomice, să reducă fumatul sau să promoveze activitatea fizică.
„Deși genele joacă un rol-cheie în afecțiunile cerebrale și în anumite tipuri de cancer, concluziile noastre evidențiază oportunități de reducere a riscurilor pentru bolile cronice ale plămânilor, inimii și ficatului, care sunt principalele cauze ale dizabilității și decesului la nivel global”, a spus prof. Van Duijin.
„Expunerile din copilărie sunt deosebit de importante, deoarece arată că factorii de mediu accelerează îmbătrânirea încă de la începutul vieții, dar, în același timp, lasă loc pentru prevenirea bolilor cronice și a morții premature”,
a mai declarat prof. van Duijin.
Cercetătorii au utilizat o măsură unică a îmbătrânirii („ceasul biologic al îmbătrânirii”) pentru a monitoriza viteza cu care oamenii îmbătrânesc, pe baza nivelurilor proteinelor din sânge. Această metodă a permis legarea expunerilor la factori de mediu care prezic mortalitatea timpurie de îmbătrânirea biologică.
Tehnica a fost deja validată în UK Biobank, precum și în două alte studii pe grupuri mari de subiecți din China și Finlanda.
„Abordarea noastră asupra expunerilor de mediu (exposomului) ne-a permis să cuantificăm contribuțiile relative ale mediului și geneticii asupra îmbătrânirii, oferind cea mai amplă imagine de până acum asupra factorilor de stil de viață și mediu care determină îmbătrânirea și moartea prematură.”
„Aceste descoperiri subliniază beneficiile potențiale ale concentrării intervențiilor asupra mediului nostru, contextului socioeconomic și comportamentelor noastre pentru prevenirea multor boli asociate vârstei și a deceselor premature”,
a explicat dr. Austin Argentieri, autor principal al studiului la Oxford Population Health și cercetător la Massachusetts General Hospital.
„Venitul, codul poștal și mediul social nu ar trebui să determine șansele unei persoane de a avea o viață lungă și sănătoasă. Dar acest studiu de pionierat subliniază că, din păcate, aceasta este realitatea pentru prea mulți oameni.”
„Știam de mult timp că factori precum fumatul afectează sănătatea inimii și a sistemului circulator, dar această nouă cercetare evidențiază cât de mare este oportunitatea de a influența șansele de apariție a problemelor de sănătate, inclusiv a bolilor cardiovasculare, și de a preveni moartea prematură.
Este nevoie urgentă de acțiuni guvernamentale curajoase pentru a elimina barierele evitabile în calea unei bune stări de sănătate, cu care se confruntă prea mulți oameni din Marea Britanie”, a declarat prof. Bryan Williams, Chief Scientific and Medical Officer la British Heart Foundation.
Impactul cumulativ al factorilor de mediu asupra sănătății și longevității
Cercetarea arată că, deși mulți dintre factorii individuali identificați au avut un efect relativ mic pentru sănătatea și longevitatea celor studiați, impactul combinat al acestor expuneri de-a lungul vieții a explicat o proporție semnificativă din variația mortalității premature. Aceste descoperiri deschid calea pentru strategii integrate de îmbunătățire a sănătății populațiilor îmbătrânite, prin identificarea combinațiilor-cheie de factori de mediu care influențează riscul de moarte prematură și dezvoltarea unor boli frecvente asociate îmbătrânirii.
„Studiile anterioare despre sănătatea mediului s-au concentrat în principal pe expuneri individuale, bazate pe ipoteze specifice. Deși această metodă a avut multe succese, rezultatele nu au fost întotdeauna reproductibile sau fiabile.
Noi am adoptat o abordare fără ipoteze, analizând toate expunerile disponibile pentru a identifica principalii factori determinanți ai bolilor și deceselor premature.
Am făcut un pas important în înțelegerea cauzelor și consecințelor bolilor legate de vârstă, combinând metode computaționale avansate cu cunoștințele clinice și epidemiologice pentru a explora interacțiunea dintre multiple expuneri.
Într-un mediu în continuă schimbare, este esențial să combinăm aceste tehnici cu progresele tehnologice inteligente pentru a monitoriza stilul de viață și mediul, alături de date biologice, pentru a înțelege impactul factorilor de mediu pe termen lung.
Mai sunt multe întrebări de explorat în ceea ce privește dieta, stilul de viață și expunerea la noi agenți patogeni (precum gripa aviară și COVID-19) sau substanțe chimice (cum ar fi pesticidele și MICROPLASTICELE) și impactul factorilor de mediu și genetici asupra diferitelor populații”, a concluzionat prof. van Duijn.
