Managementul Mobilitatii, potrivit European Platform of Mobility Management, este un concept care promoveaza transportul durabil si trateaza problema cererii de masini prin schimbarea atitudinii si a comportamen- tului individului. In centrul unui proiect de management al mobilitatii (MM) stau masurile ”soft”, cum ar fi: informarea si comunicarea, organizarea serviciilor si coordonarea activitatilor diversilor parteneri.
Aceste tipuri de masuri intensifica adesea eficacitatea masurilor legate de infrastructura transportul urban ca de exemplu noi linii de tramvai, noi drumuri sau piste de biciclete.
MM este orientat pe cerere si nu pe resurse
Realizarea de noi linii de tramvai, piste pentru biciclete, drumuri etc. nu este considerata ca fiind masura MM, toate aceastea fiind masuri care tin de resurse. Exemplele Olandei si Suediei reflecta foarte bine acest lucru unde este obligatoriu sa fie luat in cosiderare potentialul MM inainte de aprobarea masurilor care tin de resurse, cum ar fi autorizatiile pentru construirea de noi drumuri. De remarcat si exemplul Statelor Unite ale Americii unde MM este implementat si unde aceasta este numit Managementul cererii de transport.
De asemenea, in multe tari, MM este vazut precum o masura bazata pe o locatie conectata la o locatie generatoare de trafic, precum o companie, o scoala, un loc de atractie locala. Pentru un spital sau un complex de afaceri un pachet de masuri pentru MM poate include infrastructura (parcari de biciclete, statii de tramvai, parcari, linii de legatura intre autobuze – masuri care tin de resurse). Acestea sunt considerate ca masuri de sustinere si nu ca masuri de MM.
Totodata, trebuie retinut faptul ca Managementul Mobilitatii nu include intregul spectru al planificarii traficului si transportului. Planurile de transport sunt parte din acest management când sunt stabilite la nivel de locatie, precum planurile de deplasare la locul de munca sau la scoala. Termenul oficial atribuit acestora este plan de mobilitate.
In aceeasi masura, benzile pentru vehicule cu grad ridicat de ocupare, taxele pentru ore de vârf, gestionarea locurilor de parcare si a taxei de drum, sunt masuri tipice orientate spre cerere, deci nu pot fi considerate ca Management al Mobilitatii, dar pot fi masuri de suport pentru acesta.
O alta confuzie care trebuie evitata este aceea ca sistemul de management al traficului este considerat MM. Totusi, unele componente ale sistemului de management al traficului ce au ca scop influentarea cererii si schimbarea atitudinii, in special daca fac variantele de transport alternativ sa para mai atractive, fie ca sunt servicii de informare prin SMS sau email a cetateanului despre orele de plecare si de sosire ale trenurilor, pot fi considerate MM.
SIVECO, patru ani de la implementarea planului de mobilitate al angajatilor
Responsabilitatea fata de mediu a unei companii este data si de masura in care sunt luate in considerare aspectele privind eficienta mijloacelor de transport. SIVECO a implementat planul de mobilitate al angajatilor incepând din 2008. De atunci, in fiecare an s-au efectuat 4.000 de curse inspre si dinspre serviciu lucru care a contribuit in mod semnificativ la reducerea noxelor din atmosfera si la asigurarea unui transport civilizat pentru angajati.
“In fiecare zi, aproximativ 250 de angajati beneficiaza de aceasta facilitate. Putem estima ca in lipsa transportului cu microbuze cel putin 80% dintre acestia ar folosi propriile autoturisme. Acest lucru ar echiva, dupa calculele noastre, cu eliminarea in atmosfera a 380.000 grame CO2 in fiecare zi, in conditiile in care o masina pe benzina emite 190,4 grame C02 pe km”, a declarat Dana Bichir, vicepresedinte Resurse Umane si Calitate SIVECO România.
Preocuparea SIVECO fata de mediu, concretizata in folosirea rationala a unui sistem de transport cu microbuze, a fost rasplatita in 2009 de Platforma Europeana de Management a Mobilitatii cu o distinctie onoranta – Premiul Special al Juriului – oferita in cadrul proiectului COMMERCE (Creating Optimal Mobility Measures to Enable Reduced Commuter Emissions). In acest proiect compania avut ca parteneri Regia Autonoma de Transport Bucuresti si Camera de Comert si Industrie Bucuresti.
“Emisiile ridicate de dioxid de carbon au un impact negativ asupra calitatii vietii celor care traiesc in orase, iar COMMERCE urmareste prin intermediul Planurilor de Calatorie la/de la Locul de Munca implementarea standardelor UE pentru Planurile de Calatorie la/de la Locul de Munca si promovarea acestora prin crearea unei Platforme Europene a Planurilor de Calatorie si a unei competitii pan-europene privitoare la acestea. De altfel, la nivelul Uniunii Europene exista o preocupare constanta pentru reducerea noxelor din atmosfera”, a explicat Dana Bichir.
“Bicicleta cu cravata”, un mod elegant de deplasare
In traficul urban, marcat puternic de ambuteiaje, bicicleta este superioara autoturismului si poate ajunge mai repede la destinatie, luând-o fie pe scurtaturi inaccesibile automobilului,fie strecurându-se fara probleme printre vehiculele ce stationeaza la semafor. De asemenea, in timp ce gasirea unui loc de parcare pune probleme pentru un autovehicul, bicicleta poate fi parcata foarte aproape de intrare si nu necesita timp suplimentar pentru mersul pe jos.
In aceeasi masura bicicleta poate fi numitorul comun când vine vorba de drumul catre birou, o plimbare in timpul pauzelor sau in weekend. Asociatia Green Revolution a initiat in mai 2010 primul program de bike-sharing gratuit din România destinat centrelor de business – “Biciclete cu cravata". Programul se adreseaza tuturor companiilor care doresc sa puna la dispozitia angajatilor biciclete pentru uzul personal.
“Programul raspunde nevoii angajatilor companiilor de a-si procura si a se ajuta de un mijloc de transport alternativ pentru a veni la birou, pentru pauza de masa sau plimbarile de week-end”, declara Bogdan Ionete, coordonator proiecte bike sharing din cadrul Green Revolution.
Potrivit acestuia in 2011 alte trei companii au aderat la programul “Bicicleta cu cravata”. Este vorba de Coca Cola, Linde si NH Hotels. “Incercam sa atragem si companiile din sectorul turismului. De exemplu hotelurile pot pune la dispozitia oaspetilor, in mod gratuit, biciclete pentru plimbari de agrement sau vizitarea diverselor obiective”, a mai spus Bogdan Ionete.
Programul se desfasoara incepând cu lunile aprilie si pâna la sfârsitul lunii octombrie. “Pe perioada iernii bicicletele sunt preluate de Asociatia Green Revolution. La depozitam si incepem lucrarile de mentenanta sau achizitionam altele noi”, a explicat coordonator proiecte bike sharing din cadrul Green Revolution.
Prin acest proiect, angajatii Raiffeisen Bank beneficiaza de 81 de biciclete, Orange România de 47 de biciclete, ING Asigurari de Viata de 19 biciclete, ING Bank de 23 de biciclete, BNR de 5 de biciclete, Linde Gaz de 30 de biciclete, Coca Cola de 30 de biciclete, Daedalus de 10 de biciclete, NH Hotels 5 biciclete si bpv GRIGORESCU STEFANICA de 3 biciclete. In 2011 peste 1300 de anagajati au folosit bicicletele din programul “Biciclete cu cravata”.
