Cinci deputați din USR, PSD, PNL, UDMR și PMP au hotărât să formeze un grup de lucru pentru a elabora, împreună cu ONG-urile, „Legea bicicletei”. Inițiativa parlamentară ar urma „să încurajeze folosirea bicicletei în scop utilitar, recreativ, turistic și sportiv”. Anunțul a fost făcut astăzi, cu ocazia Zilei Europene Fără Mașini.
După mai bine de jumătate de an de negocieri, cele 54 de ONG-uri care cereau o lege a bicicletei au reușit. Au convins deputați din toate partidele importante să susțină elaborarea unui cadru legislativ care să promoveze utilizarea bicicletei.
Legea Bicicletei va stabili principii și va conține măsuri adecvate de promovare a utilizării bicicletei în scop utilitar, recreativ, turistic și sportiv, pe mai multe planuri, în principal legislativ și instituțional, într-un mod coerent și integrat, pentru că abordarea cu pași mici și disparați de până acum s-a dovedit ineficientă. Ea va asana multiplele neajunsuri ale cadrului normativ actual, ca parte a efortului legislativ de încurajare a unei mobilități durabile, a unui sistem de transport mai puțin poluant și a unui stil de viață mai sănătos și modern în România, în concordanță cu bunele practici și tendințele la nivel european.
Tudor-Rareş Pop (USR), Carmen Mihălcescu (PSD), Adriana Ana Săftoiu (PNL), Attila Korodi (UDMR), Valeriu-Andrei Steriu (PMP) sunt deputații care vor lucra împreună cu ONG-urile la elaborarea proiectului.
De ce este important să avem o lege a bicicletei
Parlamentarii din grupul de lucru proaspăt creat au explicat pentru Green Report de ce susțin inițiativa.
Deputatul USR Tudor-Rareş Pop ne-a vorbit despre impactul pe care îl are utilizarea bicicletei în mai multe sectoare de activitate.
Am creat acest grup de lucru trans-partinic pentru a avea un consens politic pe această inițiativă care se va transforma într-o inițiativă legislativă – Legea bicicletei. Nevoia de a avea o lege a bicicletei vine din necesitatea de a ne alinia legislația actuală și de a o integra într-un cadru coerent și unitar. Există mai multe domenii în care bicicleta joacă un rol principal – fiscalitate, turism, infrastructură sau chiar sănătate. În plus, în ultima vreme, bicicleta a crescut foarte mult ca alternativă la mijloacele de transport clasice – transportul în comun și automobilul personal. Atât în Europa, cât și la noi, este folosită atât pentru divertisment, cât și în scop utilitar. De aceea, am căzut de acord că este necesar să reglementăm transportul cu bicicleta.
Carmen Mihălcescu, deputat PSD, s-a alăturat inițiativei în completarea activității sale parlamentare din domeniul protejării mediului.
Legea bicicletei este deosebit de importantă și necesară, fiind o încurajare a transportului alternativ. O susțin întru totul. Inițiativa vine ca o continuare a colaborării începute prin platforma politică „Green Politics”, prin care am reușit până acum să adoptăm alte două reglementări importante pentru protejarea mediului înconjurător – Legea Picnicului și Legea colectării selective a deșeurilor în instituțiile publice. Ca biciclistă, abia aștept momentul în care mă voi întrece cu alți colegi parlamentari în numărul de kilometri pedalați spre serviciu.
Adriana Săftoiu, deputat PNL, a insistat asupra importanței colaborării între deputați și societatea civilă.
Legea bicicletei este un alt exemplu că, atunci când se vrea, indiferent de apartenența la un partid sau altul, reprezentanții partidelor politice pot colabora și, împreună cu societatea civilă, pot realiza legi în folosul comunității. O colaborare aproape identică a fost și în legislatura 2008-2012, pentru Legea Picnicului. Drept urmare, se poate, dacă există bunăvoință, dacă există bună intenție.
Ca urmare a propriei experiențe ca biciclist și a demersurilor anterioare, și deputatul PMP Valeriu Steriu susține inițiativa legislativă.
Ne-am găsit mai mulți inițiatori care doream să facem în mandatul acesta o deschidere pentru tot ce înseamnă transport alternativ, dar în mod special pentru biciclete. Sunt biciclist urban de 40 de ani în București și demult descoper toate lipsurile pe care le au fie instituțiile, fie infrastructura, fie tot ce înseamnă accesoriile necesare bicicliștilor. Discutând cu câțiva colegi, am stabilit că este nevoie, dincolo de partide, să găsim o cale comună și să putem stabili priorități pe care să le transpunem într-o propunere care să definească un cadru obligatoriu.
Deputatul UDMR Attila Korodi vorbește nu doar despre înjurajarea autorităților, ci și despre obligații privind dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete.
Infrastructura pentru biciclete nu se poate realiza decât dacă există o abordare foarte coerentă a autorității publice locale. Dar, din păcate, tot trebuie să constat că, deși există bunăvoință a autorității locale, un cadru foarte clar la nivel național cu privire la standarde, abordări, investiții, coexistența cu transportul în comun și cu traficul stradal și pietonal nu există. Și atunci, trebuie să facem un cadru coerent legal, prin care să se definească standarde foarte clare și bune pentru cei care vor să meargă în această direcție, dar pe de altă parte, cei care nu vor să investească într-o astfel de infrastructură să aibă anumite obligații pe termen mediu.
Ce propun ONG-urile prin Legea bicicletei
Legea bicicletei este o propunere înaintată parlamentarilor în noiembrie 2016, de un grup de inițiativă format din șase ONG-uri: Federația Biciclistilor din România (FBR), Asociația Hai cu Bicla (HcB), Asociația Green Revolution (AGR), Asociația Adevarații Veloprieteni (AVR), Clubul de Cicloturism „Napoca” (CCN) și Clubul Sportiv Nomad Multisport.
Acestea cer în primul modificarea cadrului legislativ actual, care ar fi „printre cele mai nefavorabile din Europa în ceea ce privește bicicliștii”. Vor modificări ale legislației rutiere, urbanistice, fiscale și din alte câteva domenii. Apoi, sugerează adoptarea unei strategii naționale și a unui masterplan aferent. Puteți afla mai multe detalii despre propunerea lor din acest articol.
Reprezentanții ONG-urilor atrag atenția că „proiectul nu va înlocui actualele initiațive legislative probiciclistice aflate în diverse faze ale procedurilor parlamentare, ci le va corela și va oferi verigile lipsă, pentru a se ajunge la un cadru normativ coerent favorabil dezvoltării circulației pe două roți în scop utilitar, turistic, sportiv și recreativ”.
Pe lângă susținerea parlamentară, reprezentanții celor șase ONG-uri inițiatoare au reușit să atragă susținerea altor 48 de ONG-uri.
