Un studiu independent realizat la nivelul UE releva ca bulgarii respira cel mai poluat aer de pe continent, urmati indeaproape de romani. La polul opus se afla olandezii si suedezii.
Razboiul gunoaielor implineste un deceniu
Cetatenii bulgari respira cel mai poluat aer din Europa, iar rezultatul studiului european este confirmat si de o cercetare a Ministerului Mediului si Apelor de la Sofia, facut public la sfarsitul saptamanii trecute. Cele doua documente arata ca un cetatean bulgar inhaleaza in medie, anual, 55 de micrograme de praf, cu trei mai mult decat in orice alta tara din Europa.
Cetatenii romani sunt pe locul doi, inhaland in medie 52 de micrograme de praf, in vreme ce media la nivelul Uniunii Europene este aproape 23 de micrograme de praf. Expertii au precizat ca cele mai periculoase particule sunt in marile orase din Bulgaria, iar cele mai multe provin de la termocentralele vechi si neretehnologizate, autoturisme si de la murdaria de pe strazi, lasate necuratate uneori ani intregi. Aceleasi concluzii sunt trase si in ceea ce priveste Romania.
Vesticii sunt extrem de "verzi"
Doua dintre cele mai verzi tari din Uniunea Europeana, unde oamenii respira un aer foarte putin poluat, sunt Suedia si Olanda. Capitala Suediei, Stockholm, a si fost desemnata, la mijlocul saptamanii trecute, drept Capitala verde europeana a anului 2010. Cu o populatie de 800.000 de locuitori, Stockholm-ul si-a stabilit obiectivul ambitios de a deveni un oras fara combustibili fosili pana in anul 2050.
Capitala suedeza dispune de un sistem de management integrat care garanteaza ca problemele privind mediul sunt incluse in bugetul municipalitatii, in planificarea operationala si in programul de monitorizare urbana. O proportie de 95% din locuitorii Stockholm-ului traiesc la cel mult 300 de metri de zone verzi, ceea ce contribuie la cresterea calitatii vietii, reducerea poluarii fonice si la sporirea biodiversitatii.
Un alt loc extrem de "verde" de pe continentul european este orasul german Hamburg, care are 1,8 milioane de locuitori si si-a propus ca obiectiv reducerea nivelului emisiilor de dioxid de carbon din 1990 cu 40% pana in 2020 si cu 80% pana in 2050.
Masurile introduse de edili includ economisirea energiei in cladirile publice, existand programe speciale privind inlocuirea sistemelor de iluminat si de conditionare a aerului. In comparatie cu anul 1990, nivelul emisiilor de CO2/locuitor a scazut in Hamburg cu 15% pana in prezent, energia economisita ajungand la 46.000 MWh pe an. Alte orase care au candidat pentru a devenit Capitale Verzi Europeane sunt Amsterdam (Olanda), Bristol (Marea Britanie), Copenhaga (Danemarca), Oslo (Norvegia), Freiburg si Münster (ambele din Germania).
