Uniunea Europeană și-a asumat, prin Pactul Ecologic European, că va deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic. Neutralitatea climatică, deși dezirabilă pentru toată lumea, implică eliminarea totală a folosirii combustibililor fosili – proces care afectează disproporționat regiunile monoindustriale dependente de acești combustibili poluanți, scrie Dan Dobre, campaigner Bankwatch, într-un nou articol de opinie pe Green Report, despre Mecanismul pentru Tranziția Justă al Comisiei Europene.
Pentru a nu sacrifica aceste comunități, Comisia Europeană a decis crearea Mecanismului Pentru Tranziție Justă menit să asigure faptul că nimeni nu va fi lăsat în urmă în acest proces de tranziție. Pentru a accesa aceste fonduri, fiecare regiune afectată de tranziția la o economie verde a elaborat un Plan Teritorial de Tranziție Justă (PTTJ) prin care și-a planificat procesul de diversificare economică. În România, Consiliile județene din Gorj, Dolj, Hunedoara, Galați, Mureș și Prahova au coordonat elaborarea unor astfel de planuri.
În urma aprobării de către Comisia Europeană, în decembrie 2022, a Programului Operațional de Tranziție Justă și a Planurilor Teritoriale de Tranziție Justă (PTTJ), România va primi 2,14 miliarde EUR prin Fondul pentru Tranziție Justă. Suma, deși consistentă, nu este suficientă pentru a ameliora toate efectele negative ale tranziției energetice din regiunile carbonifere ale României (Gorj și Hunedoara).
Decarbonizarea și tranziția justă
Producția de energie pe bază de cărbune este cel mai problematic domeniu economic în ceea ce privește emisiile de CO2. România, care și-a asumat deja prin lege eliminarea cărbunelui din mixul energetic până în 2032, trebuie să asigure producția de energie din surse regenerabile. Mai mult, dacă ne uităm la dimensiunea socială a tranziției, județele Gorj și Hunedoara vor fi cele mai afectate în ceea ce privește pierderea locurilor de muncă din industria cărbunelui. Nu există o soluție unică pentru ca procesul de tranziție să fie unul de succes pentru aceste județe monoindustriale, însă știm că diversificarea economică și crearea de locuri de muncă în domenii sustenabile pot ameliora efectele sociale negative ale tranziției energetice.
Surse de finanțare alternative (studiu)
Astfel, pentru a finanța tranziția energetică a acestor județe trebuie să luăm în calcul și
Programul Operațional Regional din care cele două județe pot finanța proiecte care vizează eficiența energetică a clădirilor rezidențiale sau publice și instalarea de panouri fotovoltaice. Atât reducerea consumului de energie, cât și producția de energie din surse regenerabile au o contribuție semnificativă la reducerea emisiilor de CO2. În același timp, aceste două domenii aduc un plus semnificativ economiei locale prin crearea de locuri de muncă sustenabile și care, în medie, ar asigura salarii similare cu industriile poluante. Însă e greu de crezut că toate locurile de muncă pierdute vor fi acoperite de acest proces, iar o parte din forța de muncă din industria cărbunelui (mineri și energeticieni) vor fi nevoiți să își schimbe domeniul de activitate sau își vor găsi un loc de muncă în domenii conexe: eficiență energetică, reabilitarea rețelelor de transport și distribuție.
Procesul de tranziție din aceste județe se află deja în faza de implementare. O serie de proiecte care să răspundă nevoilor locale vor demara anul acesta. Ambele județe au în plan proiecte pentru: crearea de noi capacități de energie regenerabilă, eficiență energetică sau investiții în IMM-uri. Chiar dacă perioada destinată exclusiv planificării tranziției a trecut, consultările publice trebuie să continue pentru a ne asigura că procesul rămâne unul coagulat de jos în sus și cu o conexiune strânsă cu nevoile comunităților locale.
Procesul de tranziție justă este unul nou, fără rețete universale ale succesului. În același timp, știm că participarea publică și investițiile în locuri de muncă sustenabile ne vor aduce mai aproape de asigurarea diversificării economice a județelor carbonifere din România. Pentru a asigura aceste investiții, actorii locali au nevoie de fonduri cât mai diverse și de susținere pentru a implementa proiecte care să răspundă nevoilor oamenilor.
Despre autor: Dan Dobre s-a alăturat echipei Bankwatch în 2019 fiind implicat în campania pentru eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic românesc. El lucrează îndeaproape cu comunitățile afectate de mineritul lignitului, dar și de termocentralele pe cărbune. Având în vedere că tranziția energetică poate afecta disproporționat comunitățile din regiunile carbonifere, o altă parte a eforturilor lui Dan se concentrează pe susținerea tranziției juste în Valea Jiului și Gorj. Dan este absolvent al masteratului de Teorie și Analiză Politică, având un interes specific pentru economia comportamentală.
