text de Jan Haverkamp
Nu voi uita niciodata orele petrecute, intr-o zi fierbinte de august a anului 2005, intr-un internet-cafe mic si intunecat, dar foarte prietenos, din oraselul Cernavoda. Sudorile imi curgeau pe spate in timp ce trimiteam primele fotografii de pe laptopul meu catre lume… in sfarsit, cei doi voluntari care mi-au adus fotografiile de la actiunea "Greenpeace" desfasurata la centrala de energie nucleara tocmai fusesera eliberati din inchisoare. Politia arestase doua femei si imi confiscasera masina in urma procesului: "nu incerca sa ne mai spui vreo minciuna. Am urmarit aceasta masina din momentul in care, acum trei zile, a intrat in tara prin Giurgiu. Voi faceti parte din ecoteroristii aceia!".
In acelasi timp, un joc hilar de-a soarecele si pisica se desfasura in canalul de racire a apei al centralei de energie nucleara. Barcile rablagite ale politiei de patrula incercau sa prinda activistii "Greenpeace" din barcile de cauciuc, care nu faceau altceva decat sa poarte pancarte cu "Stop Cernavoda" si "Energia nucleara nu e o solutie." Panica din randul politiei a ajuns la apogeu cand capitanul Frank s-a hotarat sa mute cele doua barci "Anna" ale noastre chiar in canalul de racire a apei, pentru a face o fotografie in fata reactoarelor. Intre catarge… un banner pe care scria "Cernavoda: 100.000 de ani de risipa nucleara". Cand barcile de cauciuc au ajuns dupa patru ore aproape de locul pentru parcare, toti activistii au fost arestati. Frank a primit o amenda pentru traversarea unei zone nepermise (de fapt nu exista asa ceva) a raului. Mai tarziu, povestea, cu faimosul lui zambet pe buze, care-i ajungea de la o ureche la alta: "Au vrut ei sa ma acuze pentru comportament necorespunzator si primejdios, insa mi-am dat seama ca numai barcile lor au fost cele care nu se ghidau dupa regulile de navigare".
Dupa aproape doi ani de la aceasta intamplare, nu-mi pot ascunde un zambet cand citesc anuntul ministrului Economiei, Vosganian, despre viziunea sa cu privire la viitorul energiei in Romania: Cernavoda 2, apoi Cernavoda 3 si 4.
Se pare ca inca este dificil sa se stabileasca prioritatile corect… Romania este deja tara din Uniunea Europena cu cea mai mare cantitate de dioxid de carbon emisa la producerea unei ore de electricitate. Un indiciu clar ca boala de care sufera tara nu are nici o treaba cu cererea de electricitate sau cu o economie saraca, ci are de-a face cu un sector al electricitatii incredibil de ineficient. Remediul pentru aceasta boala este atat de simplu: investitii in solutii eficiente; nu transformarea rafinariilor in centrale termice, pe baza de carbune, sau risipirea capitalului de investitii pe reactori nucleari. Oameni intelepti, precum primarul Londrei sau reprezentantii Consiliului din Edinburgh, investesc in energia decentralizata bazata pe benzina, pe cogenerarea energiei produse din biomasa, pe energie din diferite forme de resurse regenerabile, ca vantul si soarele, si, mai presus decat toate, pe investitii in folosirea eficienta a acestora. Sute de alte municipalitati din Europa au aratat deja cum se poate face acest lucru. Dar nu si Vosganian. Reteta lui nu poate anticipa decat 50 de ani de incantatii in jurul unei planificari centralizate. Ca sa nu mai spun ca fiecare suma de milioane de euro directionata inspre Cernavoda ar putea favoriza o reducere a emisiei de dioxid de carbon, daca este investita asa cum trebuie, pentru producerea eficienta de energie din resurse regenerabile. Nimeni din Minister nu a luat insa in calcul o asemenea optiune "curata"!
Panica de acum doi ani din Cernavoda arata exact unde se indreapta prioritatile: statul roman vrea sa-si protejeze visul nuclear cu toate fortele posibile. Problema cu care ne confruntam, ca membri "Greenpeace", este aceea ca mesajul pe care incercam sa-l transmitem are nevoie de un raspuns serios. Schimbarile climatice chiar au loc acum si tot acum au nevoie de un raspuns, nu peste zece ani. Energia nucleara nu este promitatoare: Cernavoda poate reduce emisiile de dioxid de carbon doar cu un mic procent, si aceasta doar la sfarsitul urmatoarei decade. Energia nucleara se produce prea greu, prea tarziu si cu niste costuri prea ridicate.
Suntem nevoiti sa investim banii nostri in cele mai eficiente cai de a reduce emisiile de dioxid de carbon din toate zonele lumii. Este timpul ca guvernul din Romania sa caute solutii viabile care vor oferi tarii o adevarata independenta energetica si posibilitate de mentinere a acesteia. In acelasi timp in care se va construi in Cernavoda, Spania isi va fi sporit cu mult capacitatea de producere a energiei eoliene, casele din Austria vor avea instalate si mai multe surse de producere a caldurii din biomasa, iar Republica Ceha va fi acumultat deja mai multa energie decat va putea produce vreodata Cernavoda, toate contra unor investitii similare.
