Comisia Europeană sprijină România cu 2.14 miliarde de euro pentru o „tranziție justă” în regiunile minelor de cărbuni.
Banii europeni vor avea ca destinație crearea de noi locuri de muncă în zonele carbonifere, sprijinirea lucrătorilor afectați de tranziție, și sprijinul IMM-urilor, precum și întreprinderilor mari pentru diversificarea economiei locale.
În contextul tranziției către o economie verde, România va beneficia de 2,14 miliarde de euro prin intermediul Fondului pentru Tranziție Justă (JTF), o inițiativă din cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene.
Acești bani au ca scop atenuarea impactului economic și social al tranziției către neutralitatea climatică, prevăzută până în 2050, și sprijinirea regiunilor puternic dependente de cărbune, printre care se numără și Valea Jiului.
De fondurile alocate vor beneficia șase județe: Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Mureș și Prahova.
În Gorj și Hunedoara încă au loc activități de extracție a cărbunelui, în special în Valea Jiului.
Dolj, Galați, Prahova și Mureș au industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon, de exemplu pentru producția de oțel, ciment și îngrășăminte, și se utilizează pentru încălzire energie pe bază de cărbune.
Declinul industriei miniere și eforturile de revitalizare
Valea Jiului, cândva o regiune emblematică a industriei miniere românești, a cunoscut un declin accentuat în ultimele trei decenii.
În 1990, peste 50.000 de mineri își câștigau existența în minele din zonă. Astăzi, numărul acestora a scăzut la aproximativ 4.000.
Cu toate acestea, proiectele de dezvoltare finanțate de Uniunea Europeană încep să aducă un suflu nou regiunii, contribuind la diversificarea economică și la stimularea creșterii prin inițiative durabile.
Planurile teritoriale de tranziție justă, dezvoltate de autoritățile naționale și regionale, vizează sprijinirea comunităților afectate de declinul industriei carbonifere.
Acestea se concentrează pe crearea de locuri de muncă noi, în special în domeniul tehnologiilor verzi, prin reorientarea către o economie mai sustenabilă și mai variată.
Creșterea atractivității economice și sociale a teritoriilor aflate în tranziție
- FTJ va sprijini reabilitarea terenurilor industriale dezafectate din sectorul minier și a siturilor industriale abandonate, prin crearea de noi spații verzi: parcuri, zone comerciale și zone rezidențiale destinate locuințelor sociale.
- Finanțările vor viza diversificarea economică prin înființarea de IMM-uri în sectoare care promovează economia circulară, activitățile tradiționale precum artizanatul sau producția de materiale de construcție ecologice.
- Fondul va investi, de asemenea, în tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile și curate, cum ar fi hidrogenul, pentru a combate sărăcia energetică.
În cele din urmă, fondul va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin promovarea producției de oțel verde la Galați și de amoniac verde la Azomureș.
Vor fi protejate, astfel, mii de locuri de muncă în aceste sectoare energointensive și se va asigura menținerea acestor industrii strategice în Europa.
Turismul și Ospitalitatea – motoare de dezvoltare
Turismul a devenit o alternativă promițătoare pentru revitalizarea economică a Văii Jiului.
Stațiunile de schi din Straja și Parâng au atras un număr tot mai mare de turiști în ultimii ani, stimulând investițiile în infrastructură și sectorul ospitalității.
Stațiunea montană Straja a ocupat locul al doilea într-un top al resorturilor de schi din Europa, realizat de o companie pentru sporturi de iarnă din Regatul Unit al Marii Britanii.
Creșterea acestui sector aduce beneficii directe economiei locale și creează noi oportunități de angajare pentru locuitorii din zonă.
Regenerare Urbană și Inovație Tehnologică
O altă componentă esențială a strategiei de revitalizare a regiunii o reprezintă proiectele de regenerare urbană.
Fondurile europene au permis autorităților locale să acceseze resurse pentru modernizarea infrastructurii, reabilitarea clădirilor publice și transformarea fostelor situri industriale în spații comunitare.
Astfel de proiecte au un impact direct asupra calității vieții locuitorilor și sunt esențiale pentru atragerea de noi investiții și crearea unui mediu urban atractiv.
Inițiativele contribuie nu doar la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, ci și la atragerea de noi investiții.
Un exemplu remarcabil este proiectul Robotics Hub, care a transformat fostul sit industrial al Minei Petrila într-un centru educațional high-tech.
Acest hub oferă tinerilor din regiune oportunitatea de a dobândi competențe în domeniul roboticii și al tehnologiei, una dintre singurele activități de viitor care îi mai motivează pe tineri să rămână în Valea Jiului, pregătindu-i pentru locurile de muncă ale viitorului.
De asemenea, Programul de Regenerare prin Inițiative Culturale – PRIC derulat de Planeta Petrila a reînviat spațiile publice prin diverse inițiative culturale, transformându-le în centre vibrante de creativitate și implicare comunitară.
Ansamblul minier Petrila este deschis vizitatorilor prin tururi ghidate, vernisaje, lansări de publicații, expoziții de fotografie, proiecții de film, concerte, workshop-uri artistice sau de dans.
Astfel, Valea Jiului devine un exemplu de succes în adaptarea la noile realități economice și de integrare a aspectelor culturale în procesul de revitalizare urbană.
„Până în 2030, ne angajăm să transformăm Valea Jiului într-un exemplu de tranziție sustenabilă, un model de inovație și regenerare economică. Această viziune implică investiții în infrastructură, tehnologie, educație și recalificare profesională pentru a pregăti locuitorii pentru economia verde”, a declarat Alexandru Kelemen, Director Executiv al Asociației pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului (ADTIVJ).
Un Obiectiv Ambițios: Renunțarea la cărbune până în 2032
România a stabilit un obiectiv clar: renunțarea completă la utilizarea cărbunelui până în anul 2032.
Această decizie este parte din angajamentele asumate de țară în cadrul Pactului Verde European și reprezintă un pas important în combaterea schimbărilor climatice.
Prin eliminarea treptată a cărbunelui și adoptarea de surse de energie regenerabilă, România se aliniază la obiectivul european de neutralitate climatică până în 2050.
Angajamentul ambițios al României de a elimina treptat cărbunele în următorii 10 ani se bucură de susținerea noastră deplină. Este o oportunitate pentru comunitățile dependente de cărbune de a-și făuri un nou viitor și de a oferi un exemplu pentru întreaga regiune. Cu sprijin din partea Fondului pentru o tranziție justă, România poate renunța la industriile sale cu emisii ridicate de dioxid de carbon pentru a face loc unei economii curate, bazate pe energie regenerabilă. Comisia Europeană este de partea României în efortul de a construi un viitor verde, durabil și sănătos pentru toți. – Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru Pactul verde european
Fondul pentru Tranziție Justă reprezintă o oportunitate istorică pentru de a renaște prin inovație, diversificare economică și inițiative sustenabile.
Se estimează că, numai prin intermediul acestor programe, vor fi formați aproape 30.000 de lucrători și vor fi create aproximativ 11.000 de noi locuri de muncă.
Mecanismul pentru o Tranziție Justă este un instrument-cheie menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc într-un mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă.
Mecanismul oferă sprijin specific pentru a contribui la mobilizarea a aproximativ 55 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în regiunile cele mai afectate.
Partenerii locali și toate părțile interesate pot obține sprijin și acces la bune practici și experiențe în întreaga UE prin intermediu platformei pentru o tranziție justă, facilitând-se astfel accelerarea tranziției echitabilă.
#tranzitieverde #regenerareurbana #fondurieuropene #minecarbune #planetapetrila #istorieminerit #techeducation #sustainabletourism #greenfuture
