În prima parte a acestui articol, am scris despre lupta pe care o dă proprietara a aproape 300 de hectare din Pădurea Băneasa pentru a opri vânătoarea pe propriul teren. Chiar dacă autoritățile susțin că vânătoarea are temei legal, Raluca Calimachi a reușit să se întâlnească în pădure și cu braconierii. Fapta a fost încadrată la „braconaj cu autor necunoscut”.
Prima parte a articolului poate fi citită aici: Hai la vânătoare, în Pădurea Băneasa! Cu voie de la autorități. Partea I
Într-o seară, în cursul patrulei aproape zilnice pe care o face, proprietara a văzut doi bărbați înarmați. I-a fost însă teamă să meargă după ei sau să le ceară autorizațiile, pe care are dreptul, potrivit legii, să le vadă. A sesizat, în schimb, autoritățile care au constatat că nu exista nicio autorizație de vânătoare emisă pentru ziua respectivă. Concluzia: braconaj cu autor necunoscut. IPJ Ilfov a deschis un dosar penal pentru infracțiunea de braconaj cinegetic. De atunci au trecut aproape nouă luni, fără nicio concluzie.
„Cine ar putea veni în pădure? Doar nu vin vânători din alte județe pe proprietatea aceasta!”, spune indignată femeia. „Diferența dintre vânătoare și braconaj este că își fac actele de autorizare sau nu”.
Între timp, poliția spune că a „intensificat activitatea de patrulare în zonă”.
O petiție și doar câteva sute de semnături
Pe de altă parte, Raluca Calimachi este indignată și de indolența cu care oamenii au tratat chestiunea. Mulți ar vrea să beneficieze de pădure, dar cât mai puțini să își asume o responsabilitate. În urmă cu câteva luni, ea a inițiat petiția online „STOP vânătorii în Pădurea Băneasa”. De atunci, oprește oamenii din pădure să le explice problema și pericolul și să îi îndemne să semneze documentul de pe Declic. În plus, a scris mai multor asociații și directorilor școlilor de la marginea pădurii – Școala Americană, obiectiv aflat sub supravegherea Brigadei Antitero din SRI, și a școlii internaționale Olga Gudynn, aflată pe o altă latură a pădurii și care desfășoară activități în aer liber cu copiii. Nu a primit niciun răspuns. „Am trimis petiții către școli. Nu am primit nimic, niciun sprijin”, povestește ea.
Pe celelalte laturi, pădurea Băneasa are ansamblul rezidențial Greenfield – de unde oamenii vin în pădure la plimbare, și Grădina Zoologică. În zona aceea a pădurii nu se vânează, însă oamenii pot ajunge în plimbările lor până aproape de poiana Ralucăi Calimachi. Petiția avea la momentul publicării acestui articol aproape 850 de semnături.
Pesta porcină, o scuză
Apariția unui caz de pestă porcină africană în ianuarie 2020 a dat posibilitatea și chiar obligația gestionarului să recolteze toate exemplarele în limita cotei. „Astfel, conform Planului de măsuri aprobat prin Hotărârea nr. 05/16.01.2020 a Prefectului Județului Ilfov – Centrul Local de Combatere a Bolilor Județean Ilfov, gestionarul are obligația să recolteze toate exemplarele de mistreț în limita cotei de recoltă și să realizeze acțiuni de patrulare zilnice în vederea identificării de eventuale cadavre de mistreț”, răspundea Garda Forestieră la una dintre petițiile Ralucăi Calimachi, în octombrie 2020.
„Cei de la Fondul de vânătoare spun: <<Au venit mistreții până pe strada Iancu Nicolae. Sunt un pericol și trebuie împușcați>>”, îmi povestește Calimachi.
După doi ani, în mai, Ministerul Mediului răspundea Green Report că focarul este încă deschis. „În Pădurea Băneasa a fost confirmat în 09.08.2020 un caz de pestă porcină africană, la această dată focarul este deschis și se află în evidența DSVSA Ilfov”, au scris autoritățile. La numai câteva zile după ce Ministerul a răspuns, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară anunța însă oficial că a stins focarul de pestă porcină africană din județul Ilfov.
Cum dispar copacii din pădure
53 de copaci deja marcați pentru tăiere au dispărut în noiembrie anul trecut. Raluca Calimachi avea dreptul să exploateze copacii, însă înainte să apuce să facă orice demers, copacii au fost tăiați și au dispărut. După ce a constatat paguba, a acționat la fel ca pentru oprirea vânătorii în poiană – a excavat șanțuri la marginea pădurii pentru a bloca accesul mașinilor sau căruțelor care transportă lemn. Autorii rămân și de această dată – necunoscuți.
În ultimii doi ani, proprietara s-a mutat de la ocolul silvic de stat la unul privat. În timpul cât a fost la ocolul de stat, proprietara spune că nu a primit sprijin și a fost nevoită să se judece cu Romsilva, despre care spune că a luat decizii cu privire la lucrările din pădure, fără ca familia ei să fie consultată.
„În perioada procesului ne-au dat o factură de igienizare, pentru care nu ne-au consultat, de 5.000 de euro. Ori igienizarea pentru 1000 de hectare costă atât, noi avem doar 300 ha. Nu le-am plătit în timpul procesului și au adăugat penalități. Noi am ajuns să avem nevoie de avocat cum am nevoie de servicii de coafor”, spune Calimachi. Până la urmă, instanța a obligat familia Calimachi să achite penalitățile cerute de Romsilva.
Între timp, în urma tuturor demersurilor făcute de proprietară în ultima perioadă vânătorii au renunțat să mai vină în poiana Ralucăi Calimachi și și-au făcut un nou punct de observație în parcela deținută de Romsilva. În concluzie, vânătoarea continuă!
Prima parte a articolului poate fi citită aici: Hai la vânătoare, în Pădurea Băneasa! Cu voie de la autorități. Partea I
Pe subiectul legii vânătorii:
Senatori cu pușca în mână: Păsările și urșii rămân în bătaia focului
Dan Hulea(SOR): Avem nevoie de studii științifice privind productivitatea și mortalitatea anumitor specii de păsări în baza cărora să atribuim cote de vânătoare
USR a atacat această lege la Curtea Constituțională, însă fără succes: CCR a decis că Legea care stabilește cote zilnice de vânătoare pentru păsări e constituțională. Președintele poate cere reexaminarea
