Plafonarea prețurilor la energie și gaze a fost prelungită prin Ordonanță de Urgență, dar guvernul rămâne cu o datorie de 5 miliarde de lei către furnizori. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că fără această măsură, facturile ar fi putut crește cu până la 60% sau chiar 100%, în funcție de consum.
Plafonarea la electricitate continuă până în iunie 2025, iar la gaze încă un an.
În paralel, Hidroelectrica anunță scumpiri de până la 60%, dar ministrul promite că prețurile vor rămâne în limitele plafonate.
Guvernul a anunțat prelungirea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale după 31 martie 2025.
Decizia vizează atât consumatorii casnici, cât și pe cei non-casnici, având ca obiectiv principal atenuarea impactului creșterilor de preț din sectorul energetic.
Conform declarațiilor oficiale, pentru energia electrică, schema de sprijin va continua timp de trei luni, până la 30 iunie 2025.
În cazul gazelor naturale, plafonarea se va menține pentru încă 12 luni.
Guvernul susține că menținerea acestei scheme a asigurat României unele dintre cele mai mici prețuri la energie din Uniunea Europeană.
Potrivit Eurostat, România a avut al cincilea cel mai mic preț la energia electrică și al patrulea cel mai mic preț la gaze.
„Informația potrivit căreia românii ar plăti cele mai mari prețuri la energie electrică și gaze este falsă. Oricine poate verifica datele Eurostat„, a subliniat Burduja.
Măsura vine într-un context în care prețurile energiei sunt afectate de factori globali, inclusiv stoparea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, care a determinat creșteri semnificative pe piețele europene: +65% la gaze și +25% la energie electrică.
Impact asupra pieței și măsuri suplimentare
Guvernul a introdus și alte măsuri pentru a sprijini stabilitatea pieței energetice.
O modificare importantă este obligația producătorilor de a vinde 50% din energia disponibilă pe piețele angro și la termen, față de 40% anterior.
„Prin această măsură, ne asigurăm că va exista mai multă energie pe piață, ceea ce poate contribui la stabilizarea prețurilor și după expirarea schemei de plafonare„, a explicat Burduja.
În plus, se lucrează la un mecanism de sprijin sub formă de carduri sau vouchere pentru energie, care să protejeze consumatorii vulnerabili după expirarea plafonării.
„Ministerul Muncii este în scaunul șoferului pe acest subiect. După expirarea schemei la energia electrică și cel puțin până la împlinirea termenului de 12 luni la gaze, trebuie să existe un sistem de protecție pentru românii aflați în sărăcie energetică„, a precizat Burduja.
Controverse și nemulțumiri în sectorul energetic
Măsura prelungirii plafonării a fost criticată de patronatele din energie, care au votat împotriva acesteia, motivând că nu există suficiente fonduri alocate pentru susținerea schemei.
„Cele 3 miliarde de lei alocate nu acoperă nici datoriile din anul trecut, nici cele trei luni de plafonare până la 1 aprilie 2025. Cu siguranță nu sunt suficienți bani pentru continuarea schemei”, susțin reprezentanții companiilor din domeniu.
Furnizorii de energie reclamă întârzieri în plata compensațiilor.
Deși guvernul susține că este la zi cu plățile, multe cereri sunt blocate la ANRE din cauza unor probleme birocratice.
„Este adevărat că sunt cereri depuse la ANRE, iar ANRE face eforturi. Unii furnizori nu depun documentația în mod corespunzător, iar din aceste iterații apar întârzieri. Dar avem în buget 1,5 miliarde de lei și ne propunem să facem plăți chiar în avans”, a declarat Burduja.
Situația depozitelor de gaze și sesizarea DNA
În paralel, Ministerul Energiei a finalizat un raport privind depozitele de gaze și a identificat nereguli în modul în care Depogaz a decis să extragă gaz în luna noiembrie 2024, depășind prevederile contractuale.
„Depogaz a extras mai mult gaz în noiembrie fără acte adiționale și fără informări corespunzătoare. Aceste lucruri trebuie explicate, iar cei responsabili trebuie sancționați exemplar”, a declarat Burduja, precizând că Romgaz va evalua performanța consiliului de administrație și a directorului general.
Ministerul Energiei a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) în acest caz.
Hidroelectrica crește tarifele cu 60%
Hidroelectrica a anunțat că, începând cu 1 aprilie 2025, va majora tarifele la energia electrică cu aproximativ 60%.
Compania justifică această creștere prin două motive:
- Nu și-a actualizat tarifele în ultimii trei ani.
- Anul 2024 a fost extrem de secetos, producția hidro scăzând cu aproximativ 20%.
Cu toate acestea, Burduja a dat asigurări că Hidroelectrica va respecta plafoanele impuse prin OUG și nu va depăși limitele stabilite de guvern.
Există însă îngrijorări că, pe lângă majorarea tarifelor, Hidroelectrica ar putea crește și salariile, profitând de derogările acordate de guvern pentru companiile din energie.
Burduja a declarat că va exista o evaluare strictă a bugetului Hidroelectrica: „Reprezentanții companiei vor veni la masa guvernului, vom analiza fiecare linie bugetară și, dacă există risipă, nu vom aproba bugetul„.
Ce urmează după expirarea plafonării?
După 30 iunie 2025, românii vor trebui să aleagă oferte din piața liberă.
Ministrul Energiei recomandă monitorizarea constantă a site-ului ANRE pentru a identifica cele mai bune oferte.
„Dacă fiecare român își caută cea mai bună ofertă, acest lucru va determina prețuri mai mici pentru toți consumatorii„, a spus Burduja.
Totuși, evoluția prețurilor va depinde de mai mulți factori externi, precum:
- Evoluția războiului din Ucraina,
- Situația din Orientul Mijlociu,
- Producția de gaze din Azerbaidjan,
- Funcționarea terminalului de LNG din Alexandropolis.
„Este o piață, și noi sperăm să avem prețuri cât mai bune, dar totul depinde de ofertă și cerere„, a concluzionat Burduja.
Impactul bugetar al plafonării
Plățile restante din schema de plafonare sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de lei.
Fondurile pentru compensare vor proveni din diverse surse, inclusiv Fondul de Solidaritate și Fondul de Tranziție.
Burduja a afirmat că guvernul va face toate eforturile pentru a efectua plățile cât mai rapid:
„Nu durează mai mult de două săptămâni de la momentul în care avem disponibilități bugetare. Totul depinde de modul în care va arăta bugetul României anul acesta.”
Dacă schema de plafonare ar fi fost eliminată, estimările arată că facturile românilor ar fi crescut cu 60% – 100%.
Decizia de prelungire a plafonării energiei vine ca o măsură de protecție pentru populație, dar ridică probleme privind sustenabilitatea financiară și impactul asupra pieței energetice.
Rămâne de văzut dacă guvernul va putea susține aceste măsuri pe termen lung și cum va evolua piața după ridicarea plafonării.
#energie #facturienergie #crizaenergetica #plafonare #economie #datorii #electricityprices #energytransition #energypolicy
