Ghețarii Himalayeni se topesc de două ori mai repede decât la începutul acestui secol, pierzând peste o pătrime din gheață în ultimele patru decenii, conform unui nou studiu.
Pierderile accelerate indică un viitor devastator pentru regiune. 1 miliard de oameni depind de ghețari pentru apă potabilă.
Cercetătorii au combinat imagini declasificate făcute de sateliții spion ai SUA de la mijlocul anilor 1970 cu date moderne pentru a crea prima înregistrare detaliată a ghețarilor himalayeni, de-a lungul a patru decenii.
Conform analizei, 8 miliarde de tone de gheață sunt pierdute în fiecare an și nu sunt înlocuite de zăpadă. Ghețarii aflați la altitudini mai joase pierd 5 metri în înălțime în fiecare an. Studiul arată că doar încălzirea globală cauzată de activități umane poate explica topirea accelerată.
Cercetătorii au monitorizat pierderile de gheață înregistrate de 650 de ghețari. În medie, suprafețele lor s-au topit cu 22 de centimetri pe an între 1975 și 2000. Însă topirea a accelerat între 2000 și 2016, ajungând la 43 de centimetri pe an.
Joerg Schaefer, de la observatorul Lamont-Doherty în cadrul Universității Columbia din SUA, a declarat pentru The Guardian că noua înțelegere a situației poate duce la realizarea unor prognoze mai bune, însă că situația este îngrijorătoare.
„Dublarea vitezei topirii ghețarilor este cea mai îngrijorătoare. Arată devastator și nu există nicio îndoială în mintea mea că asistăm la impactul crizei climatice.”
Un raport realizat în luna februarie arăta că cel puțin o treime din gheața aflată în lanțurile muntoase Hindu Kush-Himalaya va fi pierdută până la sfârșitul secolului, chiar dacă vor fi luate măsuri drastice de reducere a emisiilor.
Populațiile din țări ca India, Pakistan și China, care se bazează pe râurile care izvorăsc din Himalaya, vor avea de înfruntat consecințe severe, avertizează oamenii de știință.
„Este criza climatică de care nu ați auzit. Rezervele de apă tot mai nesigure și iregulare vor avea un impact asupra celor 1 miliard de oameni care locuiesc la baza munților Himalaya în sudul Asiei.”, a declarat Philippus Wester, de la International Centre for Integrated Mountain Development, autor al studiului din luna februarie.
În medie, temperatura din regiune a crescut cu 1 grad între 2000 și 2016, comparativ cu 1975 și 2000.
„Pentru bunăstarea oamenilor de acolo, rezultatele noastre sunt cele mai proaste. Dar este ceea ce este, și acum trebuie să ne pregătim pentru acel scenariu. Avem multe motive de îngrijorare, deoarece sunt afectați atât de mulți oameni. Pentru a opri creșterea temperaturilor, trebuie să răcim planeta. Trebuie nu doar să încetinim emisiile de gaze cu efect de seră, ci să le și oprim. Aceasta este provocarea pentru următorii 20 de ani.”, a declarat Schaefer.
