Text de conf. univ. dr. ing. Altan Abdulamit, director Directia Amenajarea Bazinelor, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
In pofida unor dificultati in ceea ce priveste obtinerea informatiilor necesare schemelor directoare, elaborarea acestora este in graficul planificat. In luna decembrie 2007 au fost finalizate primele 6 capitole din totalul de 12 ale continutului cadru aprobat.
Pentru eficientizarea procesului de elaborare a planurilor de amenajare si de management si pentru participarea tuturor "actorilor" dintr-un bazin hidrografic la procesul de decizie, reprezentanti ai Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, ai Administratiei Nationale Apele Romane si ai Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor au desfasurat o campanie de dezbateri si de consultare a publicului in legatura cu elaborarea Schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice, la care au fost invitati membrii Comitetelor de Bazin, principalii consumatori de apa, principalii detinatori de lucrari hidrotehnice, principalii furnizori de date si informatii necesare fundamentarii schemelor directoare. Actiunea de consultare publica s-a desfasurat dupa calendarul prezentat in tabel.
In urma campaniei de dezbateri si de consultare a publicului s-au desprins unele probleme comune care privesc domeniul resurselor de apa pentru intreg teritoriul tarii, dintre care se pot enumera:
– poluarea excesiva a resursei de apa din surse urbane si rurale, fapt datorat unor factori precum: eficienta scazuta a statiilor de epurare urbane construite inainte de 1990; gradul redus de conectare a populatiei, in special din mediul rural, la sistemele centralizate de canalizare; eficienta scazuta in colectarea si depozitarea adecvata a deseurilor menajere de catre cetatenisi/sau autoritati locale etc.;
– gradul ridicat de poluare a resursei de apa cu nutrienti din surse zootehnice, care se datoreaza, in primul rand, prezentei unor poluari istorice pe intinse zone de acvifer, urmare a cresterii intensive a porcinelor;
– afectarea potentialului ecologic al cursurilor de apa, fapt datorat "incorsetarii" excesive a albiilor prin vechile sisteme de lucrari hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor. S-au restrans, astfel, arealele zonelor umede, cu efect negativ asupra ecosistemelor acvatice, dar si terestre din zona de lunca. Prezenta
unor linii de aparare continue a avut ca efect restrangerea sau chiar disparitia unor habitate naturale situate in vecinatatea acestora;
– riscuri suplimentare induse de modificarile climatice, cu urmatoarele forme de manifestare:
– cresterea intensitatii si frecventei de aparitie a unor fenomene hidrometeorologice extreme – viituri, seceta etc.;
– cresterea gradului de vulnerabilitate in acoperirea necesarului de apa al consumatorilor, in special al populatiei;
– cresterea potentialului de perturbare a ecosistemelor acvatice.
– gradul scazut de constientizare si implicare a publi cului in domeniul gospodaririi durabile a resursei de apa.
Acest din urma aspect este asociat unor factori precum: nivelul scazut de comunicare intre autoritati – in special locale – si cetateni pe probleme de utilizare durabila a resurselor de apa; lipsa unor programe educationale coerente in vederea constientizarii valorii sociale, economice, culturale a resursei de apa; lipsa unor politici adecvate la nivelul autoritatilor locale de promovare a unor activitati de protejare a mediului.
Reprezentantii Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile vor continua campania de dezbateri si de consultare a publi cului in legatura cu stadiul elaborarii Schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice si vor actiona pentru rezolvarea problemelor mentionate anterior, prin intreprinderea unor demersuri adecvate la nivelul tuturor forurilor competente, al autoritatilor locale, dar si al ce tatenilor care reprezinta utilizatorii primari ai resurselor de apa.
