Actorii din domeniul reciclării deșeurilor rezultate din construcții și demolări așteaptă cu interes finalizarea unui draft de lege aflat în proces legislativ la Senat. Reglementările clare sunt așteptate să intre în vigoare începând cu 2025, oportunitate importantă pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor și promovarea reciclării.
Sectorul construcțiilor este unul dintre cei mai mari contributori la impactul ecologic global, generând aproximativ 36-39% din amprenta de carbon.
În România, această problemă este cu atât mai acută, având în vedere că 25% din totalul deșeurilor sunt generate de activitățile de construcție, renovare și demolare a clădirilor, structurilor edilitare și infrastructurii.
Anual, volumul de deșeuri din construcții și demolări (DCD) depășește 7 milioane de tone, iar gestionarea acestora este o provocare semnificativă, dată fiind complexitatea procesului de colectare, reciclare și valorificare.
Deși în ultima perioadă au fost introduse reglementări din partea Autorității Naționale de Reglementare în Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), gestionarea acestora rămâne ineficientă și neintegrată într-un sistem circular complet.
Legiuitorul a introdus, totuși, o măsură importantă, stipulând că materialele reciclate pot fi utilizate direct pe amplasament.
Astfel, dacă un agent economic reușește să construiască pe același șantier folosind materialele rezultate din lucrările anterioare, acesta poate beneficia de eficiență economică și de reducerea emisiilor, contribuind astfel la un proces mai sustenabil.
„Astăzi, dacă vorbim de circularitate într-o parte a proceselor noastre soluția este reutilizarea pe amplasament, singura noastră breșă momentan”. – Carmen Schuster, Director Achiziții și ESG PORR România.
Un alt aspect deosebit de important este introducerea noțiunii de colectare a deșeurilor abandonate, acele deșeuri lăsate pe domeniul public.
Acestea pot fi deosebit de problematice, mai ales în cazurile de lucrări nefinalizate sau de manipulare greșită a materialelor de construcție.
Valorificarea deșeurilor
Reciclarea deșeurilor din construcții și demolări contribuie la protejarea resurselor naturale, reducerea cantității de deșeuri depozitate și economisirea materiilor prime.
Folosirea materialelor reciclate devine o opțiune tot mai avantajoasă, având în vedere costurile tot mai ridicate ale resurselor naturale.
Tehnologiile de reciclare variază de la o țară la alta, fiecare având reglementări specifice în acest domeniu.
Materialele reciclate sunt utilizate frecvent în construcția de drumuri, în realizarea de noi structuri, în fabricarea panourilor acustice sau în umplerea carierelor de extracție.
Este esențial de menționat că reciclarea devine economic viabilă atunci când taxele pentru reciclare sunt mai mici sau cel puțin egale cu investițiile necesare.
În schimb, dacă sunt prea mari costurile, există riscul ca deșeurile din construcții și demolări să fie depozitate în loc să fie reciclate.
Valorificarea energetică a deșeurilor este văzută ca ultim resort și presupune transformarea acestora în energie.
Această metodă este recomandată în special în cazurile în care nu există alte opțiuni de gestionare, fiind utilizată în mod frecvent pentru materialele contaminate cu substanțe precum ulei, vopsea sau alte substanțe chimice.
Totodată, există probleme legate de materialele virgine pentru construcții. De exemplu, pentru 1 kilometru de drum modernizat sunt necesare aproximativ 50.000 de tone de agregat.
În condițiile în care accesul la agregate este tot mai limitat, reciclarea materialelor din construcții devine o necesitate urgentă.
„În următorii ani, dacă nu se găsesc soluții eficiente pentru reciclarea materialelor din construcții, constructorii vor întâmpina dificultăți majore în asigurarea unui flux constant de agregate, din cauza problemelor tot mai mari legate de materialele virgine. Agregat înseamnă orice materiale de origine minerala – nisip, balast, pietriș, piatră spartă”, a afirmat Carmen Schuster, Director Achiziții și ESG PORR România.
Lacunele în reglementări și lipsa de date
Un alt aspect semnificativ este lipsa datelor cu privire la deșeurile din construcții. În alte state europene, există un sistem centralizat de raportare a deșeurilor din construcții, ceea ce facilitează gestionarea acestora și dezvoltarea unor soluții eficiente.
În România, însă, raportarea se face individual de către fiecare operator economic, fără o centralizare clară la nivel național.
Mai mult, în ceea ce privește asfaltul reciclat, de exemplu, reglementările actuale permit reutilizarea acestuia doar în proporție de 10%.
Cu toate acestea, nu există norme care să permită o aplicare mai extinsă a acestui material reciclat în alte tipuri de construcție.
„Din punct de vedere norme și standarde avem o singură mențiune într-un standard pentru asfalt, aceea care precizează că se poate folosi asfalt reciclat în proporție de 10%, doar pe primul strat (de jos în sus), și este singura mențiune. Dincolo de asta caietele de sarcini în baza cărora sunt executate lucrările nu permit și nu solicită menționarea conform căreia se poate folosi asfaltul reciclat”, a declarat Andreea Păduraru, Sustainable Construction Manager PORR România.
Obstacolele legale: proprietatea asupra materialelor reciclate
Un alt aspect important, subliniat de Raul Pop, manager de programe la Ecoteca, este faptul că proprietatea asupra materialelor reciclate reprezintă un obstacol major în reciclarea eficientă:
„Orice materie primă, material sau piesă de schimb poate fi cumpărată de la furnizori care le au pe stoc. Dar cu deșeurile nu poți face același lucru. Nimeni nu poate cumpăra deșeuri, poate doar să le preia pentru a le recicla, dacă are autorizație de mediu„.
De asemenea, deșeurile din construcții sunt, de obicei, generate direct pe șantier de constructori, iar aceștia nu pot să utilizeze anumite tipuri de deșeuri fără a le preda unui colector autorizat.
Această situație creează o barieră semnificativă în procesul de reutilizare a materialelor, fiind nevoie de o formalitate contabilă clară, care să permită utilizarea acestora.
În prezent, nu există o reglementare care să permită constructorilor să utilizeze deșeurile produse pe șantier fără a le trata ca pe un „material secundar” fără acte de proveniență, ceea ce complică procesul de reutilizare.
„Vorbim foarte mult despre gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, dar nu putem să facem ceva din motive de contabilitate. Dacă tu nu ai o formalitate contabilă care să-ți dea drumul drumul activității, degeaba ai grămada aia de material, pentru că nu poți să te folosești de ea”, spune Pop.
Reglementări și finanțări pentru reciclare
Conform Ordonanței de Urgență 92/2021, care reglementează regimul deșeurilor și taxele pentru protecția mediului, toate persoanele juridice implicate în construcții și demolări trebuie să adopte măsuri specifice de gestionare a deșeurilor, inclusiv delimitarea unor zone speciale pentru colectarea selectivă și raportarea anuală a activităților generatoare de deșeuri către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM).
În plus, autoritățile române au început să implementeze sisteme de gestionare a deșeurilor din construcții prin centre de aport voluntar, care sunt finanțate din diverse surse, inclusiv PNRR și fonduri proprii.
Aceste centre permit colectarea deșeurilor reciclabile, dar sistemele de gestionare sunt încă la început și necesită reglementări clare și stimulente pentru a încuraja reciclarea și reutilizarea materialelor.
Soluții de considerat
Pentru ca sectorul construcțiilor să devină mai sustenabil și mai eficient, este esențial ca autoritățile să adopte un cadru legislativ mai clar și mai coerent care să reglementeze procesul de reciclare a deșeurilor.
În plus, este crucial ca reglementările să fie completate de stimulente economice care să sprijine investițiile în tehnologii de reciclare și reutilizare a materialelor pe amplasament.
De asemenea, pentru a optimiza reciclarea deșeurilor din construcții și demolări, au fost înființate companii specializate, echipate cu tehnologie de ultimă oră, având în vedere că acest sector a devenit o industrie în continuă expansiune.
Printre echipamentele utilizate se numără: excavatoare, încărcătoare frontale, concasoare, stații mobile de sortare, separatoare magnetice și densimetrice, tocătoare industriale, cabine de sortare, tunuri pulverizatoare anti-praf, dar și stații fixe de sortare și separare.
Avantajele pentru cei care colaborează cu aceste firme sunt clare: productivitate sporită, costuri reduse pentru valorificarea deșeurilor reciclabile, economii semnificative la depozitare și, implicit, creșterea profiturilor.
România se află într-un moment de cotitură în privința gestionării deșeurilor din construcții și demolări.
Implementarea unor soluții de reciclare eficiente, susținute de reglementări clare și stimulente economice, este esențială pentru a reduce impactul ecologic al sectorului construcțiilor.
Însă acest proces nu poate fi realizat fără un cadru legislativ care să sprijine inovarea și să elimine obstacolele legale și contabile care împiedică reutilizarea materialelor reciclate.
În prezent, un nou draft de lege este în discuție la Camera Senatului, iar actorii implicați în domeniu speră că reglementările propuse vor oferi cadrul necesar pentru o gestionare mai eficientă a deșeurilor provenite din lucrările de construcție și demolare, începând cel puțin cu anul viitor.
#reciclaredeseuri #deseuriconstructii #economiecirculara #gestionareadeseurilor #legislatie #cleanenvironment #wstemanagement #sustainability
