Daca vom trai intr-un mediu mai cald nu vom mai avea nevoie de energie pentru incalzire. Ionut Purica „forteaza“ legea lui Faraday si o aplica schimbarilor climatice.
Text de Ionut Purica
La inceputul lui ianuarie 2009, Rusia a oprit alimentarea cu gaz a Uniunii Europene. Nu este prima data cand acest lucru se intampla, motivul invocat acum fiind o datorie neplatita de Ucraina si deturnarea de gaz din conductele care tranziteaza aceasta tara spre UE. Lipsa gazului in plina iarna a produs efecte semnificative in tarile UE care depind complet de gazul din Rusia.
Un element esential al comportamentului naturii descoperit in fizica si folosit in descrierea diverselor tipuri de interactii este tendinta de a compensa variatia (ruperea de simetrie).
Ca un exemplu, legea lui Faraday in electromagnetism prezice aparitia unui camp electromagnetic de sens opus celui care variaza pentru anularea variatiei initiale.
Cum natura are un caracter fractal – reproducerea comportamentului pe diverse scale de marime – putem sa facem un exercitiu mental de aplicatie la schimbarile climatice. Folosirea energiei pentru incalzire (pe langa alte utilizari) induce (nu folosesc intamplator termenul din electromagnetism) un efect de eliminare a necesitatii de a folosi energia si anume cresterea temperaturii (incalzirea globala). Daca vom trai intr-un mediu mai cald nu vom mai avea nevoie de energie pentru incalzire.
Mergand mai departe cu rationamentul de mai sus, ca sa scapi de nevoia de gaz iarna e bine sa accelerezi efectele de schimbari climatice astfel incat sa elimini anotimpul rece. Ce-ar fi daca Uniunea Europeana, expusa la lipsa gazului din Rusia, si in curand din Marea Nordului si poate si din Africa ar decide sa creasca emisiile de CO2 pentru a accelera cresterea de temperatura? Am ajunge la un mecanism de comert cu emisii de CO2 si nu cu credite de emisie cum avem acum.
Aici ne oprim. Pentru aceia dintre dumneavoastra care ar striga «EREZIE» mentionam faptul ca schimbarile climatice nu se manifesta numai pe medie – creste temperatura –, ci si prin aparitia, mult mai frecventa, a unor evenimente extreme, de exemplu seceta/inundatii. Evident, afirmatia de mai sus ramane, pentru moment, numai un exercitiu mental, care este probabil mai usor de facut de un bulgar, slovac sau baltic ale caror tari au ramas complet fara gaz in primele doua saptamani din ianuarie 2009.
Revenim la prezentul realitatii in care conflictele energetice si financiare ale inceputului de secol XXI sunt in plina desfasurare. Reducerea pretului petrolului, dupa circa doi ani de valori foarte mari care au indus lansarea de programeambitioase (in diverse domenii de la mili tar la social), pune tarile exportatoare, cum ar fi Rusia, in situatii dificile care conduc la cresterea pretului gazului pentru a-l compensa pe cel al petrolului. Evident, exista o componenta de pret legata de siguranta de alimentare. Obtinerea de fonduri pentru investitii in diverse proiecte de conducte (North Stream, South Stream etc.) poate fi bazata si pe teama de intrerupere a alimenta rii. Sa nu uitam ca instalatiile de extragere a gazului si a petrolului din Siberia au si ele nevoie de investitii dupa ani de exploatare.
Ce solutii de reactie are UE pentru a transforma o piata dominata de furnizori intr-una dominata de clienti?
Dupa cum vedeti nu am mentionat de niciun fel solutii militare. In epoca noastra, razboiul cu arme are doar o relevanta locala pentru tari mici sau grupuri specifice de persoane. Solutiile militare la scara planetara ameninta insasi existenta civilizatiei, daca nu chiar a speciei.
Cred ca in 20-30 de ani lumea in care vom trai nu va semana cu cea de azi, cel putin din punctul de vedere al modului cum se produce energia.
La scara intregii planete, sistemul ener getic este cea mai mare masina creata de om, comparabila numai cu sistemul informatic. Energia este unul dintre „fluidele“ care asigura existenta si dezvoltarea sistemelor economice umane, alaturi de bani, munca, informatie si masa. Va trebui sa incepem sa ve dem la scala de marime planetara siste mul energetic, iar interesele de grup (de indivizi, de tari etc.) vor putea fie conduce la involutie fie la evolutie. Ne apropiem de un moment de bifurcatie in deciziile noastre legate de energie, noi tehnologii sunt in curs de penetrare si vor schimba
situatia pe care o cunoastem azi. Materiile prime energetice s-ar putea sa se schimbe drastic: in viitor, furnizorii de litiu pentru baterii vor deveni la fel de importanti cu cei de gaz de azi; apa va capata si veleitati energetice ca sursa de hidrogen sau chiar de deuteriu pentru fuziune.
Informatia tehnologica va fi importanta, iar, pe baza ei, pozitiile de putere vor fi diferite. Piata dominata de furnizorii de petrol si gaz de astazi se va mo difica structural, iar „puterea“ furnizorilor nu va mai putea sa se manifeste atat de drastic precum se intampla azi. Asa cum diversitatea biologica asigura diminuarea efectelor evenimentelor extreme (crize) si supravietuirea, tot asa diversitatea tehnologiilor de conversie a energiei va asigura diminuarea efectelor „crizelor“, de furnizare (vezi 2009), de pret (vezi 1973), produse din motive politice, religioase sau pur comerciale.
Reducerea impactului unor evenimente extreme de disponibilitate de energie conduce la intensificarea dorintei de colaborare in detrimentul aceleia
de conflict. Lipsa, in general, produce polarizare de opinie catre colaborare, dar si catre conflict pentru a poseda ceea ce nu exista suficient.
Deci, sa dezvoltam si sa producem tehnologii de conversie de energie pe care le putem implementa in diverse medii economice politice religioase pentru ca acest lucru sa conduca la intelegere si toleranta si sa intareasca intregul speciei umane ca ceva mai mult decat suma partilor.
Dupa cum vedeti din cele spuse mai sus, numai ideea lipsei de gaz (Romania cu rezervele sale interne nu resimte cu aceeasi intensitate ca Bulgaria sau Slovacia intreruperea alimentarii cu gaz din Rusia) poate genera consideratii pe planuri diverse legat de energie. Sper sa nu ajungem niciodata in situatia de a nu avea energie. Pentru aceasta avem nevoie de viziune geo-strategica, tehnologica, de sistem energetic national, de educatie etc. Si mai ales de colaborare, pentru a asigura sustenabilitatea lumii nepotilor nostri.
