Posturile din Garda Forestieră se reduc semnificativ, cu aproape 40%, cu scandaluri în curs. Guvernul pregătește o restructurare majoră a sistemului de control silvic din România.
Garda Forestieră Națională și cele nouă gărzi teritoriale vor funcționa cu peste 360 de angajați mai puțin, într-un moment în care tăierile ilegale și lipsa de control în păduri rămân nerezolvate. Cele mai multe posturi se pierd din echipele care lucrează efectiv în teren.
-
De-a lungul anilor, Garda Forestieră a fost ținta mai multor critici legate de lipsa de reacție în cazuri grave, dosare penale clasate în ciuda dovezilor, cheltuieli salariale ridicate și suspiciuni de ineficiență în controlul tăierilor ilegale.
-
Reorganizarea poate fi justificată prin nevoile bugetare, dar vine cu un cost greu de ignorat: slăbirea capacității de intervenție acolo unde e nevoie de ochi și prezență pe teren.
Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern analizat, numărul maxim de posturi pentru Garda Forestieră Națională și cele nouă gărzi regionale va scădea de la 1.007 la doar 645 – o reducere de peste 35%.
Cele mai afectate sunt gărzile regionale, care pierd în total 359 de posturi, adică aproximativ 39% din structura actuală.
Garda Forestieră Brașov, de exemplu, va avea 82 de posturi, față de 125 anterior (o scădere de 34%). Iar Suceava, una dintre cele mai solicitate gărzi din țară, pierde 41% din personal, ajungând la 78 de posturi față de 132.
Nici Garda Forestieră Națională nu scapă de reduceri, pierzând 3 posturi – de la 85 la 82.
În structura inițială, 850 dintre cele 922 de posturi din gărzi erau destinate personalului silvic calificat, esențial pentru controlul și verificarea terenului.
Ce gărzi pierd cele mai multe posturi
-
Suceava pierde 54 de posturi – o scădere de 41%
-
Brașov pierde 43 de posturi – o scădere de 34%
-
Cluj scade de la 103 la 62 de posturi
-
București, de la 75 la 49
-
Focșani, de la 100 la 55
-
Oradea, de la 91 la 60
-
Ploiești, de la 84 la 53
-
Râmnicu Vâlcea, de la 112 la 59
-
Timișoara, de la 100 la 65
Garda Forestieră Națională, care coordonează aceste structuri, pierde și ea 3 posturi (de la 85 la 82). Iar numărul de funcții de conducere scade de la 9 la 6.
De ce se fac aceste tăieri (la ras)
Motivul oficial este aplicarea Legii nr. 296/2023, care impune reduceri în administrația publică pentru a economisi bani la bugetul de stat. Modificarea se face prin actualizarea Hotărârii de Guvern nr. 46/2023, care reglementa până acum funcționarea Gărzii Forestiere Naționale.
Ce alte schimbări aduce reorganizarea
Pe lângă reducerea personalului, Guvernul modifică și modul în care funcționează Garda Forestieră la nivel intern:
- Biroul Juridic și Resurse Umane se desființează. În locul său apare un serviciu nou, care va gestiona și comunicarea publică.
- Biroul Economic, Investiții și Achiziții dispare. Atribuțiile vor fi preluate de un compartiment aflat în subordinea secretarului general.
- Serviciul Sinteze, Analiză de Risc și IT este înlocuit de un compartiment mai restrâns, iar activitatea IT va fi alocată către firme terțe.
Controverse și critici privind activitatea Gărzii Forestiere
Garda Forestieră a fost creată pentru a opri tăierile ilegale și pentru a garanta trasabilitatea lemnului. Se confruntă, însă, cu o serie de controverse relevante legate de eficiență, transparență și gestionarea resurselor.
Una dintre cele mai notorii este legată de un dosar amplu initiat de DNA Târgu Mureș în 2020 privind tăierile ilegale din județ. Potrivit Raportului Corpului de Control al Ministerului Mediului, s-au constatat peste 6.000 mc de lemn tăiat ilegal și zeci de infracțiuni. Însă, după cinci ani, DNA a audiat doar trei persoane și a clasat dosarul din lipsă de probe privind o infracțiune organizată.
De asemenea, instituția a fost criticată pentru nivelul ridicat al cheltuielilor salariale și a beneficiilor acordate conducerii. Mass-media au semnalat creșterea bugetului de personal de la 3,8 milioane lei în 2023 la 6,7 milioane lei în 2024 și a relatat că salariile unor șefi pot atinge 5 000 €/lună, împreună cu mașini de serviciu și cazare decontată. Garda Forestieră s-a apărat precizând că acestea sunt plăți legale, calculate brut, conform Legii-cadru și că decontările sunt limitate strict la misiuni operative.
Lipsa de reacție eficientă în cazuri grave
În județul Suceava, după agresiunea asupra unui activist de mediu, devenit ulterior deputat AUR, și a doi jurnaliști, Garda Forestieră Suceava a anunțat că, în urma verificărilor, „nu au fost identificate nereguli și tăieri ilegale de arbori” și nu s-au aplicat sancțiuni, în pofida suspiciunilor și violențelor grave ce aveau ca scop semnalarea unor presupuse ilegalități
Ce face Garda Forestieră și de este importantă?
Garda Forestieră este o structură specializată a administrației publice centrale, care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului și care acționează ca o veritabilă „poliție a pădurilor”.
Responsabilitățile sale vizează combaterea tăierilor ilegale de arbori, verificarea modului în care se exploatează pădurea, controlul transporturilor de lemn și supravegherea fondurilor forestiere, dar și a vegetației forestiere din afara acestora.
Instituția este organizată pe două niveluri: Garda Forestieră Națională, cu rol de coordonare strategică, și cele nouă Gărzi Forestiere teritoriale, care acționează la nivel regional în județele arondate.
Toate aceste structuri sunt instituții publice cu personalitate juridică, finanțate de la bugetul de stat.
În această formulă funcționează din ianuarie 2023, în baza Ordonanței de urgență nr. 77/2021 privind înființarea Gărzii Forestiere Naționale și a Hotărârii de Guvern nr. 46/2023 privind organizarea și funcționarea acestora.
Concret, activitatea gărzilor forestiere presupune verificări pe teren privind legalitatea exploatărilor forestiere, aplicarea de sancțiuni pentru abateri, supravegherea regenerării pădurilor, avizarea unor proiecte silvice, dar și controlul modului în care sunt gestionate fondurile de vânătoare.
Scurt istoric al instituției
Actuala formă a Gărzii Forestiere Naționale este relativ recentă, dar își are rădăcinile într-o rețea mai veche de instituții. Până în 2015, responsabilitatea controlului silvic era în sarcina Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic și Cinegetic (ITRSV), structuri care au funcționat începând din 2002. Acestea au fost desființate în contextul unor critici legate de ineficiență și lipsa de independență.
Astfel, în 2015 au fost înființate Gărzile Forestiere regionale, cu un mandat mai clar și atribuții directe în teren. Ulterior, în 2021, printr-o reformă legislativă adoptată prin Ordonanță de urgență, s-a decis crearea unei entități centrale care să le coordoneze: Garda Forestieră Națională. Aceasta a devenit funcțională în ianuarie 2023, prin Hotărârea de Guvern nr. 46/2023, care a stabilit organizarea și numărul de posturi pentru întreaga structură.
