Secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Doru Laurian Badulescu, este suspectat ca a fost numit in aceasta functie pentru a inlesni obtinerea ultimelor avize de mediu in afacerea „Sterling”. Suspiciunile au fost publicate ieri pe site-ul vot.ro, sub titlul „Nasul afacerii ‘Sterling’, noul secretar de stat pe Mediu in Guvernul Boc!”. „Actorii din spatele afacerii zacamintelor din Marea Neagra sunt atat de influenti, incat au reusit sa-si rezolve si ultima piedica din calea exploatarii resurselor de gaze: obtinerea avizului de mediu” – afirma autorul dezvaluirii. Numit secretar de stat din partea PSD cu cateva zile inainte de decizia de la Haga, Doru Badulescu are, intr-adevar, un trecut care-l recomanda pentru acest gen de speculatii.
Legaturile sale cu afacerea Sterling incep in 1993, cand a fost numit primul presedinte al ANRM si, apoi, presedinte al Consiliului Director al firmelor Enterprise Oil si Canadian Oil. Prima dintre aceste societati este exact aceea care primise, cu un an inainte, dreptul de explorare pentru zacamintele Pelican XIII si Midia XV din Marea Neagra. In CV-ul publicat pe site-ul guvernului, Doru Badulescu afirma ca a manifestat „deschidere in atragerea marilor investitori (precum) Amoco, Shell, Enterprise (U.K.) si Canadian Occidental, care au semnat acorduri de explorare si productie titei si gaze naturale in Romania”. Mai mult, Badulescu recunoaste ca a detinut si „functia de presedinte al Comitetului Director la toate aceste companii”. Dincolo de aceasta, se afirma pe site-ul vot.ro, Doru Badulescu are si o stransa legatura cu Dinu Patriciu, el fiind „cel care a negociat din partea statului roman creanta libiana a Rompetrol pentru care este cercetat penal Dinu Patriciu”, dar si actionar minoritar la Rompetrol.
Legaturi cu semnatarul Anexei secrete
O alta „coincidenta” din trecutul lui Badulescu este intersectia cu interesele avocatului Petre Buzescu, cel care a reprezentat in Romania societatile implicate in proiectul „Sterling” (Canadian Occidental, Arco Midia, Pelican Resources, Sterling Resources), dar si compania Amoco Petroleum. In vreme ce Petre Buzescu a fost avocatul acestor societati, Badulescu a fost, cum am aratat, presedintele comitetului director al catorva dintre ele. De altfel, cel care a semnat din partea Sterling Resources celebra Anexa secreta la Hotararea Guvernului Tariceanu de concesionare a celor doua zacaminte din Marea Neagra este Emilian Ijdelea, consultant in cadrul aceluiasi birou de avocatura al lui Petre Buzescu. Interesant de observat si ca Ijdelea a fost, in 1992-1993, presedinte al Agentiei Romane de Dezvoltare.
Badulescu, prietenul lui Stamen Stancev
Numele lui Doru Badulescu apare si in stenogramele din dosarul „spionilor”, bulgarul Stamen Stancev afirmand ca Badulescu este prietenul sau. Actualul secretar de stat la Mediu a fost, in perioada 2002-2004, presedinte al Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), calitate in care a participat inclusiv la privatizarea Petrom. Dincolo de toate acestea, Doru Badulescu a fost, conform propriilor declaratii publice, „principal autor la elaborarea Legii petrolului si Legii minelor”. Din 2004, el a devenit presedintele Consiliului Judetean Ilfov din partea PSD. Am incercat sa obtinem un punct de vedere de la secretarul de stat Doru Laurian Badulescu, dar a refuzat sa comenteze cu privire la suspiciunile ce planeaza asupra numirii sale la Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Boc cere deputatilor sa combata «actiunea premeditata» a Guvernului Tariceanu
Contractul cu Sterling este sub semnul intrebarii, atata vreme cat ordonanta de urgenta in baza careia acordul dintre Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM) si compania canadiana a fost transformat din unul de explorare intr-un acord de concesiune nu are inca avizul Parlamentului, sustine premierul Emil Boc. „Ordonanta in baza careia a facut aceasta diminuare a patrimoniului statului roman este inca la Parlament si aveam sansa sa o respingem si sa aducem lucrurile la normalitate, pentru ca tot ce inseamna bogatie naturala in aceasta tara sa fie utilizat in concordanta cu interesul national, si nu cu interesul de grup al vechiului guvern“, a spus Boc, in plenul Camerei Deputatilor, citat de Mediafax. Premierul a cerut parlamentarilor sa trateze „cu maxima responsabilitate“ dezbaterile asupra ordonantei, pe care a catalogat-o drept «o actiune premeditata a Guvernului Tariceanu». „Din 2007, si-a pregatit miscarea din 2008, pe final de mandat, pentru a acorda acel contract care prejudiciaza financiar interesele Romaniei, iar noi avem datoria sa curmam acest abuz“, a adaugat Boc. Iulian Iancu, presedintele Comisiei de industrii si servicii din Camera Deputatilor a declarat saptamana trecuta ca Guvernul Tariceanu a modificat prin ordonanta de urgenta Legea petrolului, astfel incat contractul de explorare cu firma Sterling sa poata fi transformat in contract de concesiune. OUG a fost aprobata la Senat, in noiembrie 2007, iar in prezent se afla la Camera Deputatilor, avand aviz negativ de la Comisia de industrii.
Mai multe institutii, luate la control
In paralel, Corpul de Control al Guvernului a inceput sa verifice documentele in baza carora statul roman, prin ANRM, a dat drept companiei Sterling sa extraga titei si gaze naturale din Marea Neagra. Controlul nu se face doar la ANRM, ci si la Secretariatul General al Executivului, cancelaria premierului si ministerele Justitiei, Mediului, Afacerilor Externe si Finantelor, care au fost implicate in acordurile cu Sterling. Totodata, Gelu Maracineanu, presedintele ANRM a anuntat ca va propune Guvernului sa desecretizeze contractul din 1992 pentru rezervele din Marea Neagra, pentru a se clarifica problema impartirii productiei. Decizia ar putea infirma spusele liberalilor, ca Guvernul Tariceanu n-a facut decat sa continue contractul semnat in 1992 de premierul de atunci Theodor Stolojan.
Rezervele din Marea Neagra, necunoscute
Seful ANRM a declarat ca perimetrele detinute de compania Sterling Resources in Marea Neagra contin rezerve de hidrocarburi, dar o evaluare certa a acestora nu a fost inca realizata. „Gaz exista cu siguranta acolo, dar evaluarile nu sunt inca finalizate. (…) Pana acum nu au fost depuse la ANRM documentatiile pentru calculul rezervelor si nu au fost confirmate rezerve“, a spus Gelu Maracineanu.
MAE: Procesul cu Ucraina, 628.500 euro
Romania a cheltuit 628.500 de euro pentru procesul privind Delimitarea platoului continental al Marii Negre, desfasurat in perioada 2004-2009. Suma reprezinta mai putin de jumatate din prognozele initiale, a comunicat ieri Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Banii au mers pe onorariile expertilor in drept international, in hidrologie si topografie, plus cheltuieli de logistica. Pe de alta parte, remuneratia echipei romane care a gestionat procesul de la Haga nu a fost diferita fata de salarizarea obisnuita a angajatilor MAE. Pe de alta parte, ministrul de externe, Cristian Diaconescu, a declarat ieri, la intalnirea cu membrii Comisiei de politica externa din Camera Deputatilor ca, in 2007, ANRM a cerut MAE informatii in legatura cu regimul juridic al zonei in litigiu cu Ucraina, institutia comunicand ca „in zona in litigiu nu se pot face operatiuni de exploatare“. Mai mult, Diaconescu a spus ca in dialogul cu ANRM nu s-a mentionat numele vreunei companii.
Soros cere desecretizarea acordului cu Gabriel Resources
Fundatia Soros a cerut premierului Emil Boc si sefului ANRM sa desecretizeze si licentele de concesiune miniera si documentele suplimentare pentru proiectul Rosia Montana, precum si a contractului incheiat intre statul roman si compania canadiana Gabriel Resources. Potrivit sursei citate, nu exista nici o diferenta intre proiectul Rosia Montana si contractul ANRM-Sterling, ambele vizand resursele minerale ce apartin proprietatii publice.
