Comunitatea stiintifica europeana incearca sa gaseasca astazi, la reuniunea de la Bruxelles, solutii pentru una dintre cele mai putin cunoscute forme de poluare: cea fonica. Cu totii traim intr-un ocean al zgomotelor, insa pana recent, aceasta sursa de poluare a fost aproape ignorata, efectele sale nefiind considerate atat de palpabile. Ultimele studii arata insa ca masinile, camioanele, avioanele, discotecile transforma mediul urban intr-un mediu cu efecte extrem de nocive asupra sanatatii noastre.
Zgomotul la care suntem expusi ne creste tensiunea arteriala, produce iritare continua, boli de inima, tulburari cronice ale somnului, creeaza dificultati copiilor la invatare. Comisia Europeana incearca acum sa grabeasca rezolvarea: iata de a ce fost lansat proiectul CALM II. Prima etapa a fost deja realizata – intocmirea hartilor de zgomot in orase (pornind de la premisa ca un mediu fonic "normal" este unul unde exista maximum 70 de decibeli. Cu toate acestea, pentru un somn normal este nevoie ca zgomotul sa fie de sub 30 de decibeli).
Proiectul este menit sa reduca zgomotul urban prin crearea de noi materiale, prin regandirea componentelor motoarelor de automobil (si in special a celui Diesel, considerat a fi printre cei mai mari poluatori fonici). In Germania deja, principalii producatori de automobile fac studii pentru remodelarea designului componentelor interne, astfel incat acestea sa devina mult mai silentioase (una dintre solutii este, de pilda, folosirea unui anumit tip de aluminiu care, fiind mai usor, reduce vibratiile).
Oficialii europeni iau in considerare inclusiv refacerea strazilor cu asfalt care sa "absoarba" o parte din fasaitul produs de cauciucuri. Va fi regandit si felul in care sunt concepute sinele de tren si tramvai, dar si terasamentul, in asa fel incat vibratia rezultata sa fie mult diminuata. Nu in ultimul rand, se ia in considerare instalarea de aparatura moderna pentru masurat zgomotele produse de un tren ori de o fabrica din apropiere, dar si crearea unor bariere de zgomot – artificiale sau de vegetatie.
In Marea Britanie, oamenii de stiinta au apelat si la alte metode – initial a fost creata o baza de date cu sunetele pe care oamenii le considera "prietenoase". Informatiile le vor folosi, mai departe, arhitectilor, pentru a inventa principii de design pentru orase mai putin poluate fonic. Unele dintre sunetele oraselor nu ar fi tocmai dezagreabile, spun oamenii de stiinta britanici – sunete precum rasetele de copii in parcuri, o orchestra care isi acordeaza instrumentele ori chiar zgomotul de cauciucuri pe asfaltul umed sau sunetul indepartat facut de un tren sunt semnale ca nu tipul de sunete conteaza, ci mai ales nivelul si frecventa lor.
Solutiile tin atat de stiinta, cat si de un sistem legal constrangator
Eforturile stiintifice sunt insa corelate si cu un sistem legal punitiv. Autoritatile europene se pregatesc sa impuna noi restrictii de viteza in orase, dar si sa introduca pedepse si amenzi pentru cei care incalca prevederile in materie de poluare fonica. Ca o simpla curiozitate, producerea de disconfort fonic este deja considerata o ofensa penala in Sri Lanka! Uniunea Europeana, in schimb, a aprobat in urma cu cinci ani o directiva pentru reducerea poluarii fonice la locul de munca (care ar trebui sa fie de maximum 85 de decibeli intr-o zi), insan ea va intra in vigoare abia in februarie, anul viitor.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gandul
