200 de tone de minereu de uraniu radioactiv extrase zilnic de la mina Crucea (singura din tara ramasa in exploatare) se transporta 35 de kilometri, cu rabele, pana la statia feroviara de incarcare de la Vatra Dornei – Argestru. Minereul de uraniu, folosit la fabricarea combustibilului pentru centrala atomo-nucleara de la Cernavoda, este clasificat in categoria materialelor radioactive cu activitate specifica joasa. Dar radioactivitatea minereului extras de la Crucea o depaseste de pana la cateva sute de ori pe cea a fondului natural. Nu degeaba, minerii care lucreaza in primul front al minei, venind zilnic in contact direct cu minereul, se pensioneaza dupa numai 15 ani de munca, iar restul personalului, implicit si soferii de pe rabe, dupa 17 ani.
Oficial, se spune ca nivelul radioactivitatii in zona Vetrei Dornei este „normal”, iar rapoartele referitoare la starea de sanatate a populatiei nu au stabilit o corelatie intre existenta exploatarii de uraniu si o eventuala crestere a incidentei bolilor specifice iradierii: cancer, leucemie etc. Totusi, stiintific s-a stabilit ca bolile precum cancerul cauzat de expunerea la nivele joase de radiatie se instaleaza dupa 20 de ani si chiar mai tarziu. Or, aceasta este varsta minei Crucea…
10 ani de promisiuni de inchidere a minei
Mineritul uranifer polueaza aerul cu radon (gaz care care ataca, prin iradiere, sistemul osos), aerul si solul cu particule de praf care contin uraniu si alte elemente radioactive (thoriu, nichel, cobalt etc), solul si apele cu ape de mina. Uraniul afecteaza pe termen lung rinichii, ficatul, sistemul vascular, epiderma.
De zece ani de zile, primarul din Vatra Dornei, Constantin Hutanu, se chinuie sa dea de capat problemei transportului uraniului prin statiune. „In 1997 mi-au spus ca mina de la Crucea se va inchide in 2-3 ani si, ca atare, nu ar avea sens sa schimbe ruta de transport si sa amenajeze o alta statie de incarcare. Dupa 3 ani, au zis alti 2-3 ani si tot asa”. Ca sa ii inchida gura lui Hutanu, autoritatile au efectuat masuratori ale radioactivitatii pe traseul uraniului si la statia Vatra dornei – Argestru: „Mi-au zis, dupa aceea, in zeflemea, ca nivelul radioactivitatii e mai ridicat aici, la primarie, decat la Argestru”.Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) sustine ca totul este sub control.
„Transportul minereului de uraniu se efectueaza in vrac, cu autovehicule, in conformitate cu prevederile art. 523 din Normele pentru transportul materialelor radioactive (…) si in conformitate cu practica internationala. (…) In vederea reducerii riscului de disipare in mediu a fragmentelor fine de minereu prin antrenare de curenti de aer sau precipitatii atmosferice, CNCAN a impus conditia suplimentara ca minereul de uraniu sa fie umed si acoperit permanent cu prelata in timpul transportului in vrac cu autovehicule. (…) Nivelul dozei debitului expunerii generat la suprafata exterioara a autovehiculului de transport se masoara la fiecare transport si nu va depasi limita impusa de CNCAN in scopul minimizarii expunerii persoanelor din populatie”.
Camioanele hodorogite – „obiective strategice”
Noi am urmarit traseul minereului de la incarcarea sa in rabe pana la statia de la Argestru si depunem marturie ca nu s-a facut nicio masurare a „nivelului dozei debitului expunerii”. Pur si simplu, excavatorul incarca raba, soferul pune prelata, sofeaza apoi pana la Argestru si descarca minereul in buncarul subteran. Ce-i drept, dupa ce am asistat la acest procedeu, am fost contactati de serviciile de securitate ale minei, ca sa ni se atraga atentia ca am incalcat un nestiut protocol, mina, rabele si statia de la Argestru fiind obiective strategice ce nu pot fi vazute de muritori fara aprobare speciala, data cu 30 de zile inainte, de Compania Nationala a Uraniului. Nicaieri pe traseul pe care ne-am preumblat nu au existat semnale de avertizare in acest sens.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gandul