Un bucurestean dispune de doar sapte metri patrati de spatiu verde, cu mult sub media europeana si sub mediile promovate de Organizatia Mondiala a Sanatatii
Solutia ar fi adoptarea unui concept de tip „smart growth”, ceea ce presupune o colaborare intre dezvoltatori si autoritati
Spatiile verzi si cele de joaca dispar in favoarea locurilor de parcare, unii locatari se trezesc cu un bloc sau o cladire de birouri la geam, iar cladirile din patrimoniul cultural sunt eclipsate de zgarie-nori metalici. Analistii de la compania de consultanta imobiliara Coldwell Banker Affiliates of Romania considera ca Bucurestiul se confrunta, la ora actuala, cu aceeasi situatie in care era orasul Palermo acum mai bine de o jumatate de secol.
„Capitala Romaniei se confrunta cu o situatie critica in ceea ce priveste dezvoltarea. Datorita cresterii numarului populatiei si a veniturilor acesteia, exista o cerere foarte mare pentru locuinte noi, dar si pentru centre de afaceri si spatii comerciale, insa cresterea ritmului constructiilor fara o strategie coerenta afecteaza atat calitatea vietii bucurestenilor, cat si intregul mediu de afaceri, ceea ce duce la pierderi considerabile”, arata analistii companiei.
Bucuresti vs. Palermo
La inceputul anilor ’50, orasul italian Palermo au cunoscut o dezvoltare imobiliara intensa, criza ce a fost numita si „sack of Palermo”. Populatia orasului a crescut semnificativ, astfel ca in 30 de ani ea a ajuns de la 503.000 de locuitori in 1951, la 709.000 locuitori in 1981. Totodata, cresterea numarului de locuitori a dus la o dezvoltare a domeniului constructiilor, care insa nu a avut in spate nici o strategie pe termen lung. Cererea de locuinte si dezvoltarea imobiliara au dus la distrugerea spatiilor verzi generoase, dar si a vechilor cladiri care prin arhitectura lor ofereau grandoare orasului. Una dintre cele mai mari pierderi ale patrmoniului cultural al orasului a fost demolarea cladirii proiectate de renumitul arhitect de origine siciliana Ernesto Basile, chiar cu o noapte inainte de promulgarea unei legi ce proteja constructiile istorice.
Pierdem 180 de milioane de euro pe an din cauza traficului
Dupa exemplul de mai sus, analistii de la Coldwell Banker considera ca Bucurestiul se afla in aceeasi situatie. „Autoritatile, dar si dezvoltatorii ar trebui sa ia in considerare implementarea unor concepte precum smart growth – dezvoltare inteligenta sau urban renewal – reinnoire urbana, pentru a preveni probleme critice, asa cum s-a intamplat in orasul italian Palermo”, spune Catalin Secareanu, manager Coldwell Banker Commercial Romania. La recensamantul din anul 2002, populatia Capitalei era de 1.921.751 de locuitori. Estimarile departamentului de documentare a companiei Coldwell Banker arata ca in realitate sunt cu peste 50% mai multi locuitori fata de cei inregistrati oficiali, adica aproximativ trei milione de locuitori.
Un semnal de alarma fata de dezvoltarea haotica a Bucurestiului a fost tras si de Asociatia Salvati Bucurestiul, care a realizat un raport dat publicitatii in urma cu doua saptamani, in care arata ca viteza medie de deplasare in centrul Bucurestiului a ajuns anul trecut la doi kilometri pe ora, de la 15 kilometri pe ora, valoare inregistrata in anul 2000.
Viteza scazuta de deplasare a autovehiculelor in Capitala afecteaza toate sectoarele economice. Potrivit datelor Asociatiei Romane a Antreprenorilor in Constructii, valoarea pierderilor anuale cauzate de trafic se ridica la suma de 180 de milioane de euro. Totodata, a crescut si timpul mediu de ajungere a ambulantelor la cazurile grave. Astfel, in 2006, timpul mediu a fost de 35 de minute, fata de 12 minute in 2002. Asociatia Salvati Bucurestiul arata ca din cauza acestui fapt a crescut si numarul cazurilor de deces, de la primirea apelului la dispeceratul de urgenta si pana la sosirea ambulantei la cazul respectiv. In 2006, peste 2.000 de persoane au murit din aceasta cauza.
Incet, dar sigur, ramanem fara spatiu verde
Totodata, pe zi ce trece, locuitorii Capitalei sunt lipsiti de spatiu verde, in favoarea altor constructii sau a locurilor de parcare. In 1989, bucurestenii aveau la dispozitie 3.470 de hecatre de spatiu verde, numar ce s-a micsorat, la mai putin de 2.000 de hectare in 2004. Desi nu exista date exacte referitoare la anul 2007, se estimeaza ca spatiile verzi ramase sunt de maximum 1.500 de hectare, intr-o oarecare masura si din cauza grabei autoritatilor de a retroceda parcurile.
In consecinta, desi Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda 50 de metri patrati pe cap de locuitor, iar normele europene 26 de metri patrati, bucurestenilor le revin doar sapte metri patrati de spatiu verde, in timp ce in orase precum Varsovia valoarea este de 32 de metri patrati, in Londra 64 de metri patrati, iar in Stocholm de 83 de metri patrati. Potrivit datelor Eco Civica, din anul 1990 si pana astazi au fost scosi 600.000 de copaci din aliniamentele stradale si 1.500.000 de copaci in total.
Totodata, au disparut sub noile constructii si 45 de baze sportive. Solutiile propuse de analistii de la Coldwell Banker sunt adaptarea si implementarea unor concepte occidentale, cum este „smart growth”. Reinnoirea urbana presupune un proces de dezvoltare a zonelor afectate ale unui oras, prin demolarea cladirilor ce se afla intr-o stare avansata de degradare si dezvoltarea unor proiecte rezidentiale pentru clasa medie, arata analistii. Totodata, sunt unele companii care dezvolta cladiri ecologice, tocmai pentru ca acestea reduc impactul constructiei asupra sanatatii oamenilor si a mediului inconjurator.
2 kilometri pe ora a fost viteza medie de deplasare a autoturismelor in zonele centrale, anul trecut
„Autoritatile, dar si dezvoltatorii ar trebui sa ia in considerare implementarea unor concepte precum smart growth – dezvoltare inteligenta sau urban renewal – reinnoire urbana pentru a preveni probleme critice, asa cum s-a intamplat in orasul italian Palermo”. – Catalin Secareanu (manager Coldwell Banker Commercial Romania)
Pentru mai multe informatii viziteaza Gandul
