Fetele, per ansamblu, sunt mai preocupate de problemele de mediu decât băieții. Similar, copiii din mediul rural sunt mai preocupați de mediu decât cei din urban, potrivit datelor unui studiu realizat de Salvați Copiii România.
Conform sursei citate, preocuparea pentru problemele de mediu tinde să crească odată cu vârsta. Minorii care locuiesc în gospodării cu mai mulți copii (cei care au frați, surori sub 18 ani), prin comparațiecu copiii singuri la părinți, tind să fie semnificativ mai preocupați de speciile de animale și plante pe cale de dispariție, de poluarea aerului și de poluarea apei cu plastic.
Nivelul cel mai ridicat de preocupare se înregistrează în cazul calității aerului, 67% dintre copii declarându-se preocupați sau foarte preocupați de acest aspect. Pe măsură ce crește nivelul de îngrijorare pentru mediu, România este percepută ca fiind mai puțin responsabilă decât alte țări în lupta împotriva schimbărilor climatice, în mod similar de către fete și băieți, copiii din zonele rurale și cei din zonele urbane. Această percepție tinde să crească odată cu vârsta și să fie mai pronunțată în rândul copiilor care au frați.
Trei sferturi dintre copiii din România (78%) sunt dispuși să facă schimbări în viața lor pentru a reduce daunele aduse mediului. 71% dintre copii sunt interesați de problemele de mediu. Aproximativ 2/3 dintre copii consideră că este ușor să aleagă soluții ecologice în viața de zi cu zi (68%), iar copiii și tinerii pot influența politicienii pentru a preveni și reduce problemele climatice și de mediu (65%).
Mai puțin de jumătate dintre copii consideră că primesc suficiente informații despre probleme climatice și de mediu la școală (42%). Mai puțin de o treime dintre copii (30%) consideră că politicienii pot preveni și reduce problemele climatice și de mediu. Cel mai înalt nivel de informații (47% din eșantionul total) se înregistrează în cazul poluării aerului. Reciclarea și poluarea cu plastic au, de asemenea, niveluri ridicate de informații (respectiv 36% și respectiv 31%).
Pe de altă parte, majoritatea copiilor (54%) consideră că au puține sau deloc informații despre refugiații climatici. Principalul subiect de interes pentru informații este poluarea aerului (64%) pentru care se înregistrează cel mai înalt nivel de cunoștințe deja deținut.
Defrișarea este, de asemenea, de interes pentru majoritate (55%), nivelul de cunoștințe pentru acest subiect fiind mediu-ridicat.
Defrișarea este principala problemă pentru care copiii doresc ca guvernul român să ia măsuri imediate (32%). Urmează deșertificarea. Încălzirea globală și risipa de alimente sunt subiecte care acumulează mai puțin interes din partea copiilor.
Dorința de a învăța despre problemele de mediu la școală scade odată cu vârsta
Școala este principalul loc de învățare despre mediu și climă, 76% dintre copii alegând această opțiune. Ierarhia adiacentă evidențiază, de asemenea, rolul semnificativ (41%) al rețelelor sociale în procesul de învățare.
Aproximativ jumătate dintre copiii români (49%) declară că au participat la cursuri de educație ecologică la școala lor. Un procent semnificativ(83%) dintre copii doresc să participe la cursurile de educație pentru mediu. Fetele sunt cu 10% mai dornice să învețe la școală decât băieții. Dorința de a învăța despre problemele de mediu la școală scade odată cu vârsta. De asemenea, cei care au frați sunt mai dornici să învețe la școală decât alți copii. Rolul organizațiilor neguvernamentale este mai important în cazul copiilor cu frați.
10% dintre copii spun că au existat situații în care s-au simțit jigniți sau ridiculizați de către adulți din cauza implicării lor în protecția mediului, iar 15% de către colegi. Ponderea ridicată în comparație cu restul studiului a celor care nu-și amintesc o astfel de situație jenantă arată că, cel mai probabil, o parte semnificativă a celor care spun că nu-și
amintesc sunt mai degrabă copii care au trăit de fapt o astfel de situație. Agregarea a arătat că aproape un sfert dintre copii au fost ridiculizați de adulți sau nu au primit sprijinul necesar pentru eforturile și preocupările lor pentru mediu.
Cel mai înalt nivel de favorabilitate pentru acțiunile care să protejeze mediul se înregistrează în cazul utilizării/cumpărării de echipamente sportive uzate (69% din totalul respondenților). Pe locul următor se află utilizarea/achiziționarea de haine second-hand (54%) și evitarea deplasării cu mașina (53%).
