Nicu Ștefănuță a câștigat un al doilea mandat în Parlamentul European, cu 277.000 de voturi și a fost ales vicepreședinte al instituției din partea Verzilor europeni.
Interviul acordat Green Report a atins urmatoarele puncte:
- promovarea, în țară, a programelor de mediu care pot fi accesate direct, fără a fi necesară intervenția statului român;
- discrepanță substanțială dintre existența legilor și implementarea lor – cu efect pe mediu și bugetul public;
- o prioritate a acestui mandat este să lupte pentru ce a promis în campanie;
- în privința listei lungi de infringmente pe mediu deschise împotriva României, politicianul spune că România ar trebui să lucreze la aceste probleme nu din cauza amenzilor pe care trebuie să le plătim pentru că nu ne atingem obiectivele, ci din cauza efectelor pe care problemele de mediu le are asupra sănătății românilor;
- de ce politicienii români nu pun pe agendă problemele de mediu sau schimbările climatice.
Ștefănuță, care în 2023 și-a dat demisia din USR și s-a alăturat Grupului Verzilor din PE, și-a făcut o campanie electorală pe teme progresiste, adresată în special tinerilor și dedicată egalității de drepturi.
Se intampla că este printre puținii politicieni români care au pe agenda de serviciu și problemele de mediu.
Green Report a stat de vorbă cu noul vicepreședinte al PE, pentru a afla care sunt prioritățile pentru noul mandat.
Green Report: Ce înseamnă vicepreședinția dvs – un verde independent – pentru România, o țară cu un pergament de infringementuri pe mediu?
Nicu Ștefănuță: Când am început această candidatură lumea îmi spunea că nu există public pentru așa ceva, că nu există public verde în România. Și am demonstrat că există și că românilor le pasă.
Recunosc, campania mea nu a fost doar despre mediu și ecologie, ci și despre idei progresiste, egalitate de șanse, despre drepturi.
Da: există un public ecologist căruia îi pasă de calitatea vieții. Dar nu este doar acela cel care ne-a votat. Aș spune chiar că ăla e minoritar.
Reprezintă o victorie, după mine, faptul că se știa că sunt în familia verde europeană, se știa că sunt singurul român, și iată că a contat.
A contat mult numărul de voturi directe pentru campania noastră, pentru că acestea m-au propulsat ca propunerea Verzilor la vicepreședinția Parlamentului European.
Unde, în țară, mulți ziceau „ce poate face un independent?”, „nu o să aibă nicio șansă”, „e mic și neînsemnat”. Iată că cel mic și neînsemnat a devenit vicepreședinte al Parlamentului European!
Green Report: Poziția vine cu un mandat. Permiteți-mi o aruncare de privire în spatele cortinei, dacă nu este prea devreme.
Nicu Ștefănuță: Sincer, ce îmi propun în acest mandat este să nu uit ceea ce am spus în stradă. Noi am stat luni întregi în stradă!
De aceea am și suferit de poluare. Unii dintre noi au astm și alte probleme respiratorii din cauza poluării. Ideea este că nu vreau să uit deloc ceea ce am promis în stradă.
Nu o să lupt doar pentru spații verzi, transport public aranjat mai bine, gratuit, uneori, ca să poată să reducă traficul, dar și pentru criza locuințelor în România și pentru sănătatea mintală. Cam astea au fost temele principale ale discuțiilor noastre.
Cumva le văd legate și de o întreagă generație, nu neapărat generație în termen de vârstă, ci generație în termen de comportament și gândire. Cumva, aceste teme pe care le-am tot fluturat în campanie, pentru mine o să fie farul acestui mandat și voi încerca, cu toate puterile, să apăr aceste teme.
Și în ceea ce privește lupta împotriva pesticidelor și toate cele zece puncte pe care le-am înglobat acolo.
Știu că nu e subiectul dumneavoastră, dar mi-ar plăcea să văd și egalitate pentru cuplurile de același sex.
Green Report: Ce v-ați propus să realizați, concret, în următorii cinci ani de mandat, pe politici și fonduri de mediu, dvs. personal? De ce sunteți sigur că veți fi sprijinit să reușiți în aceste demersuri?
Nicu Ștefănuță: Sigur nu poți să fii, dar eu ce știu este că, în Parlamentul European, calitatea se respectă și atunci sunt sigur că voi avea aliați să avem majorități.
E diferit puțin față de țară, în sensul că, în țară, poți să fii Winston Churchill: dacă nu ești din partidul de guvernare, nu contezi.
Aici se pot face asociații și alianțe mai bine, dacă ești de calitate, care știe să vorbească limbi străine, știe să negocieze. Și atunci, sunt convins de aceste majorități.
Ați întrebat de fonduri de mediu: mi-ar plăcea foarte mult, de exemplu, programul Life de la nivelul Uniunii Europene să crească și să fie folosit. Este unul din programele care se pot folosi direct, fără intermedierea statului român.
Și asta e un avantaj: adică nu mai trebuie să trec prin București, prin autoritățile de management, prin „dracu-lacu”, scuzați această expresie. Dar este o frustrare a românilor în ceea ce privește accesarea de fonduri europene.
Suntem în 2024, la mijloc, și încă atâtea programe operaționale nu au fost lansate, despre PNRR nici nu mai vorbesc!
Deci, tot ce este fond care poate veni direct de la Bruxelles mă interesează. Și voi contribui la asta.
Noi am mai făcut și programe pilot – programele pilot sunt idei noi care vin de la Uniunea Europeană.
Avem unele pe biodiversitate – se numește Centura Verde Europeană – lansat de mine și de Jutta Paulus, care este pe fosta graniță dintre Estul și Vestul Europei, unde se pot face programe de ONG-uri pe zona fostă frontalieră: județele Caraș Severin, Timiși și cele din sud, Mehedinți și așa mai departe.
Green Report: Ați fost pe teren în păduri, în zone protejate în care s-a tăiat la ras. România are un infringement interminabil pe tăieri ilegale de păduri. Ce mai are România de făcut în privința managementului pădurilor și a trasabilității lemnului? Ce legi sau programe au nevoie de îmbunătățire în acest sector, pentru un mai bun control al pădurilor și lemnului tăiat?
Nicu Ștefănuță: Eu cred că nu la legi stăm prost. Pe hârtie România face progrese mari, are Sumal, avem sisteme prin satelit de monitorizare.
Avem toate acestea, dar, dacă la firul ierbii lumea este înțeleasă și pădurarul cu Ocolul Silvic și Poliția sunt pe aceeași mână, nu facem nimic. Practic implementarea este o problemă.
Am văzut asta cu ochii mei, nu doar acolo în Făgăraș, unde am fost la o zonă în care erau tăieri legale, dar tăierea era pentru tăiere progresivă și acolo se făcea tăiere la ras, în urma căreia nu mai rămâne nimic, nicio biodiversitate, rămâne o pantă pustie! Deci, totul e la implementare, sincer.
La legislație am ajuns să stăm destul de bine, ceea ce e și un element de confuzie pentru Bruxelles. Pentru că Bruxelles primește aceste rapoarte strict legislative de la București, însă în teren realitatea e alta.
Și vă dau o simplă cifră. În județul Suceava unde am fost, Ocolul Silvic de acolo ne dădea niște cifre despre tăieri ilegale, spuneau de sub 1%, ceva infim. Poliția ne dădea complet alte cifre – 3%. ONG-urile ne dădeau cifre care erau de 40%. Pe cine să mai crezi? E clar că undeva realitatea este încurcată și se fură ca în codru, cu acte de data asta.
Gren Report: România este o țară cu o listă lungă de infringmente pe mediu. Cum poate influenta poziția dvs. progresul acestora, în special pe cel pe păduri și calitatea aerului?
Nicu Ștefănuță: Cele mai multe infringementuri sunt pe mediu, asta este clar, și asta e un semnal prost, după mine. De la calitatea aerului la deșeuri și păduri. Și sincer, cred că ar trebui să ne fie puțin rușine. Să zicem: Băi, nu facem asta pentru Europa! Facem asta pentru oameni, pentru sănătatea lor, pentru ca oamenii să nu mai moară cu zece ani mai devreme.
Diferența dintre Madrid și București este că la București se moare cu zece ani mai devreme. De ce? Pentru că trafic, poluare și mulți alți factori. Și atunci trebuie să lucrăm la aceste lucruri nu de rușinea Europei, ci de rușinea noastră. Și de sănătatea noastră.
De aceea aplic mereu temele de mediu prin intermediul sănătății noastre. Nu prezint niciodată mediul ca o chestie externă. Natura nu este o chestie externă nouă, ci o chestie internă, din care facem parte. Eu așa văd lucrurile.
Românii, fiind sensibili la argumentul sănătății, se păzesc de toate bolile posibile și suntem și o națiune destul de ipohondră. Ar fi bine să înțelegem că facem lucrul ăsta pentru noi, nu pentru străini, nici măcar pentru amenda aia care vine prin infringement.
Green Report: Credeți că se vor face progrese în aceste infringemente?
Nicu Ștefănuță: Eu cred că se vor face din cauza schimbărilor climatice și lumea devine mai perceptibilă. Am auzit oameni din PPE, din PNL zicand „ce bine e să avem Planul Verde European!”.
Bine, în contextul alegerilor l-au atacat, dar în privat spun că poate nu e o idee rea să avem și noi în Cluj aer curat și spații verzi și nu doar betoane și praf.
A trebuit natura să ne demonstreze ceea ce știam deja. Suntem ca o broască care fierbe și suntem la gradul de fierbere destul de înalt, când începem să ne dăm seama că ne pierdem viața.
Green Report: Care credeți că ar fi motivul pentru care, atât la nivel național, cât și la nivel local, problemele de mediu nu se regăsesc, constat și în număr mai mare, pe agenda politicienilor români?
Nicu Ștefănuță: Pentru că ei consideră, fals, că nu e o prioritate. Că doar mâncarea și banii sunt o prioritate. Dar de fapt nu este așa, pentru că și una și alta sunt importante și depind (una de alta n.red.).
Să luăm sectorul agricol. Eu m-am înscris și în Comisia de Agricultură în mandatul ăsta pentru că e foarte important și cred că trebuie să demonstrăm că verzii nu sunt anti-fermieri și anti-țărani!
Ei consideră că parte importantă a soluției sunt pământul și animalele, și de aceea, cred că politicienii vor vorbi tot mai mult despre aceste chestiuni (problemele de mediu, n.red.).
Cred că vor vorbi tot mai mult din necesitate, decât din convingere! De exemplu, acum sunt într-o luptă împotriva neonicotinoidelor care distrug populații de albine și distrug culturi. În alte țări în care s-au folosit intens neonicotinoidele, s-au folosit în așa fel încât a dus la o adaptare a naturii, a copacilor, a florilor, încât ele produc mai mult polen și dau mai multe alergii.
Dacă trebuie să ajungem la oameni, să îi interesăm, cred că este cazul și la noi. Mi-ar plăcea să vorbesc cu doamna Beatrice Mahler care a vorbit foarte mult de relația dintre poluare și cancerul pulmonar, dar și de alergii.
Ne dăm seama că utilizăm natura, ne batem joc de ea, dar până la urmă nu se întoarce ca un bumerang în fața noastră? Și atunci devine politic. Când e vorba despre oameni, devine politic.
Green Report: De ce credeți că problemele de mediu au lipsit aproape cu desăvârșire de pe agenda campaniilor electorale din iunie, la nivel național și local?
Nicu Ștefănuță: Campaniile electorale au fost moartea pasiunii. Adică, efectiv, au fost despre nimic, din păcate.
Cred că am fost printre singurii care au vorbit tematic de chestiuni importante. Restul au fost niște sloganuri aruncate generalist așa: Mândru că sunt român! Suntem puternici în Europa! Modernizăm țara!.
Toate au fost niște generalități: partidele mari s-au concentrat pe forța primarilor, de aia au și pus alegerile locale alături de europarlamentare, și nu a fost vorba despre teme.
Noi, dacă nu vorbeam despre teme, nu reușeam, cu siguranță. Pentru că nu am un nume de star pop-rock atât de cunoscut și trebuia să vorbim despre problemele oamenilor.
Green Report: La ce-a de-a cincea Reuniune Ministerială a Parteneriatului pentru Energie Transatlantică și Cooperare Climatică (P-TECC), președintelui Klaus Iohannis a declarat interes pentru industria energetică si a invocat o moderație a vitezei industriei energiei verzi, subminând declarativ avântul luat de producția de energie verde. Cum comentați?
Nicu Ștefănuță: Nici nu știu la ce s-a referit exact, deși Klaus Iohannis are sensibilități pentru zona verde, în sinea lui. Nu știu dacă în cadrul partidului apără, dar știu că și la nivelul cabinetului lui are oameni care înțeleg foarte bine și care lucrează pe aceste teme.
Are oameni cu care lucrez și eu. Nu știu la ce se referea la moderația în privința energiei verzi. Posibil să se refere poate la proiectul de țară cu extragerea gazelor naturale din Marea Neagră sau cu gazul ca combustibil de tranziție.
Mi se pare însă că este o pistă greșită pentru că orice este de tranziție, mai ales o tranziție scurtă, economic nu prea e profitabil.
Adică mai bine mergi spre ceea ce se îndreaptă toată industria, și cea europeană, de la început și pui infrastructura care trebuie, decât să o mai scalzi cu jumătăți de măsură.
Chiar și oamenii din industrie gândesc așa, pentru că ei gândesc economic. De ce să mai tragem țevi pentru gaz natural când toată lumea merge spre hidrogen și alte surse de căldură, pompe de căldură etc.?
Green Report: În ultimii ani, cel puțin aici în Bihor, dar e general la nivel de țară, au venit dintr-o dată foarte multe proiecte pentru introducerea gazului. Specialiștii spuneau că practic îngropăm banii, pentru că dacă nu sunt adaptate la schimbările care se cer, aceste țevi vor deveni inutilizabile în câțiva ani. De ce credeți că a căpătat avânt cursa asta pentru introducerea gazului tocmai acum, când la nivel european se merge într-o altă direcție?
Nicu Ștefănuță: Pe de o parte, faptul că au mai existat bani din vechile exerciții financiare și primarii au zis „let’s do it, now or never” (sa o facem, acum ori niciodata, n.red).
Pe de altă parte, este și un vis al confortului, nu? Românii au trăit atâtea decenii fără aia, fără aia și acum, când avem niște mijloace la dispoziție, vor neapărat ceea ce era ieri standard de viață vestic.
La fel se întâmplă și cu mașinile personale. Avem în București două sau trei mașini de familie, nu cele mai nepoluante. Cred că uităm, cumva, că ne gazăm singuri și ne dăm foc singuri. Adică și la nivel de trafic. Traficul nu este o noțiune externă, ci traficul suntem noi țoți.
Green Report: Un mult așteptat Sistem de Garanție Returnare pentru reciclarea PET-urilor sticlelor a fost inaugurat pe 30 noembrie 2023. Cât de departe este România față de state membre de același calibru socio – economic?
Nicu Ștefănuță: SGR-ul este ceva necesar. Mult mai bine decât nimica, dar nu este perfect. Se estimează că doar 30% din plasticul ajuns pe piață ajunge să fie reciclat, pentru că nu toate lucrurile de plastic și ambalaje sunt PET-uri și sticle care se potrivesc perfect prin acea fantă.
Și reciclatorii chiar spun chestia asta, că s-ar fi descurcat și cu chestiuni mai complicate sau produse și ambalaje mai complicate.
Dar o mare problemă, și asta o discutăm la nivelul Uniunii Europene, o avem la Packaging Directive / Directiva Ambalajelor. Este foarte important să cerem ca o bună parte din masa de plastic ajunsă pe piață să fie reciclată și să nu mai importăm an de an plastic nou.
România importă foarte mult: din Sri Lanka, din India, și în fiecare an, practic producem munți și munți de plastic nou, care nu este necesar.
Până așteptăm materiale biodegradabile mai puțin periculoase, ar trebui măcar să reciclăm mai mult.
Să cerem îmbuteliatorilor să folosească 30% – 40% – 50% plastic reciclat. Pentru că mulți din reciclatori spun că ei ar produce, dar nu au cui vinde. Și atunci este un blocaj acolo.
Green Report: Care credeți că sunt motivele care pentru colectarea pe fracții și reciclarea merg atât de greu în România, acesta fiind un alt domeniu pe care există infringement?
Nicu Ștefănuță: Probabil că nu este închis cercul reciclării. Firmele de salubritate nu știu unde să ducă, nu au opțiuni de sortare, de reciclare. Nu este închis cercul! Cred că asta e problema.
Degeaba oamenii se chinuie și sortează pe fracții dacă gunoiul ajunge în același camion, fără să fie sortat, sau dacă nu există dincolo toți acești pași.
Înainte vorbeam chiar de circularitate, de modul de a refolosi ceva și de a repune ca materie primă. Asta spun mulți: că nu există deșeuri, există doar materie primă. Și asta ar trebui să fie logica, dar ceva nu merge încă.
Toate lucrurile merg prea încet în România și mai este afectată de politic orice decizie.
Alte țări est-europene au luat-o mult înainte! Mă uit la Polonia, unde sistemul este mult mai bine pus la punct. Au folosit banii europeni, chiar dacă s-au și certat cu Europa de multe ori.
Green Report: Ați spus, inclusiv recent în campania electorală, că sunteți alături de micii fermieri. Pe acest subiect, două întrebări. Prima: cât de greu și cum se poate găsi un echilibru între producția de hrană, atât de importantă, și protecția mediului, care din cauza schimbărilor climatice a devenit o prioritate pentru multe țări?
Nicu Ștefănuță: Fermierii și țăranii nu sunt inamicii noștri și ar trebui să fie aliații noștri. Trebuie să lucrăm cu sectorul ăsta și eu m-am referit la micii fermieri.
Am o relație mai specială cu organizațiile de mici fermieri, țărani își spun ei înșiși, Eco Ruralis sau cu apicultorii – Romapis, pe care îi stimez, pentru că reprezintă de fapt 90% dintre agricultorii din România. Majoritatea au între două și zece hectare.
Majoritatea produc la scară mică, pentru orașele din apropiere, producție mică și producție naturală. Și asta este bine. Ar trebui încurajată, subvenționată mai bine.
Există posibilitatea unor top-up-uri, adică suplimente de la stat, peste ceea ce vine din subvenții, pentru că, vă dați seama, la zece sectare, ce subvenții primesc și ei?!
Și atunci, cred că micii agricultori trebuie sprijiniți mai bine, natural, bun și aproape de localități. Și asta va fi misiunea mea în Comisia de Agricultură.
Green Report: A doua întrebare pe subiect – ce le lipsește micilor fermieri din România, în prezent: politici și legi mai bune, finanțare, asocierea în diverse cooperative sau sunt alți factori mai importanți care ar trebui atinși?
Nicu Ștefănuță: Este și înțelegerea politică și sprijin, pentru că ministrul Agriculturii pare complet controlat de marii agricultori, care dictează și câte derogări de la pesticide să avem, dictează și politica de subvenții și alte lucruri de genul acesta.
Este păcat că micii agriculturi nu au urechea guvernanților.
Asupra legilor trebuie să mă mai aplec, pentru că am avut un hiatus în privința politicilor agricole. Am lucrat în Comisia de Agricultură ca funcționar european acum un deceniu și trebuie să revin la a cunoaște toate aspectele, să vedem dacă este o chestiune legislativă.
Green Report: De ce credeți că, în România, instituțiile statului sunt mereu cu un pas în urmă, dacă nu chiar mai mulți, când vine vorba nu doar de legislație, dar și de implementarea legilor sau directivelor care sunt deja în vigoare? (Ex.: calitatea aerului, baza de date cu eficienta energetica a clădirilor, lipsa normelor tehnice la legea privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, chiar și implementarea programului SGR)? Ce ne lipsește să devenim mai eficienți și ce le lipsește instituțiilor să își facă treaba mai eficient?
Nicu Ștefănuță: Vă mai dau un exemplu: Directiva pentru ambalajele mici, care prevedeau și acele pungi de plastic. Iată că trebuia implementată până în 2021. Suntem în 2024 și încă găsim comercianți care vă dau aceste pungi de 1 leu. Sunt multe chestiuni rămase în urmă.
În cazul pe care l-am menționat, țin minte că era și o influență a marilor lanțuri de magazine, care aveau niște stocuri și voiau să întârzie cât mai mult implementarea.
Nu știu dacă este mereu cazul ca agenți economici să influențeze atât de mult politica statului.
Este și o anumită lentoare a sistemului public din România. Interes și lentoare. Mă uit la fondurile europene, avem fonduri europene și PNRR, dar avem același cadru administrativ să le aplice pe amândouă. Noi eram lenți și cu unu.
Green Report: Cu toate că partidele din România nu susțin public că nu cred în schimbările climatice, nici nu aduc această problemă pe agenda publică. Care credeți că sunt motivele, dar și posibilele urmări ale acestei decizii?
Nicu Ștefănuță: România se consideră mai păzită, deși nu prea este. Se consideră mai păzită pentru că suntem într-un climat temperat, protejat. Nu stă marea să vină peste noi.
Dar lumea uită că și la noi se deșertifică terenul, sunt fenomene extreme tot mai multe, o să urmeze inundații în toamnă, poate și incendii de pădure. Lucrurile devin tot mai proaste.
Nu mai pun la socoteală ce se întâmplă în orașe, unde populația suferă de sănătate precară datorată schimbărilor climatice și datorată poluării.
Cred că e stilul nostru: până nu arde nu reacționăm. Și acum pare că nu arde, că și în sondajele populației, subiectul schimbărilor climatice este undeva mai departe. Poate în perioada caniculelor să mai crească pe agenda publică, cum este acum, că lumea își dă seama că 46 de grade nu este ok. Dar în rest, când va veni toamna, subiectul va fi uitat.
Green Report: Credeți că aceste este un motiv pentru care nu se află subiectul pe agenda publică? Faptul că publicul nu e atât de interesat?
Nicu Ștefănuță: Da. Politicienii au impresia că nu contează și atunci nu discută despre el. De aia trebuie și puțină educare, să vorbim despre asta oamenilor. Și aici are un rol generația tânără, care consideră nu doar că e important, ci că este vital pentru ei.
Și eu mă gândesc că am o fată de patru ani și, care în 2050 va avea 30 de ani, adică în floarea vârstei. Nu e așa departe, e o generație. Eu mă gândesc că, totuși, ce le lăsăm? Ce politici, ce gândire?
Nu putem să fim egoiști să ne gândim doar la generația noastră.
Green Report: Înțelegem că nu toate țările membre UE văd la fel de bine inițiative verzi, precum managementul pădurilor, de exemplu. Care dintre legislațiile de mediu, energie sau afaceri tangente acestor domenii produc discordii în culise?
Nicu Ștefănuță: Binențeles că cel privind energia foarte mult produc (discordii, n.red.), de aceea m-am și înscris în Comisia pentru Energie și Industrie. Sunt membru plin acolo.
Pentru că și din documentul de guvernare al Ursulei von der Leyen reieșea foarte mult că, în privința schimbărilor din domeniul energiei, Comisia Europeană se va apleca foarte mult.
Și cred că este important să înțelegem și noi care este valul.
Fiecare țară e cu mixul ei energetic, et ergo cu preferințele ei. Dacă ai energie nucleară, consideri că nuclearul e bun. Dacă ai energie solară și vânt, consideri că regenerabile sunt bune. Dacă ai gaz natural, consideră că gazul e bun. Iar dacă ai biomasă, tot așa. Fiecare după iapa lui cântă. Așa e și la nivel european.
Green Report: Cât de simbolică este alegerea unui verde independent ca vice-președinte UE?
Nicu Ștefănuță: În primul rând trebuie să spun că este destul de improbabil. Poate ți se impută că nu ai partid în spate. Dar politicienii uită că e bine să ai oameni în spate. Și noi am venit cu 277.000 de voturi în Parlamentul European. Au considerat că avem totuși sprijin în țară.
A fost o surpriză, să știți, europeană. Nu sunt mulți independenți care au reușit. A mai fost un tip în Cipru, care era un influencer destul de cunoscut. Dar nu sunt foarte mulți.
Atunci este o surpriză și la nivel european această alegere. Și mă bucur că am reușit să o livrăm. Mai este o supriză și pentru că și condițiile au fost dure. Să strângi 100.000 de semnături se întâmplă numai în Rusia.
În Germania este prag natural, undeva la 1%. Prag natural înseamnă că nemții având 96 sau 99 de deputați, nu mai știu din minte, pragul lor este numărul de deputați, adică 1%.
Green Report: O întrebare care nu are legătură cu mediul, însă este o problemă care divizează foarte mult societatea românească: sunteți printre puținii, dacă nu singurul, politician român care a spus public că susține căsătoriile între persoane de același sex. Fiind un subiect atât de sensibil, nu v-ați temut că v-ar putea afecta în alegeri?
Nicu Ștefănuță: Nu m-am temut deloc de chestiunea asta. Nu este o chestiunea pe care m-am trezit să o ridic în prag de alegeri, ci sunt implicat în ea de peste șase ani de zile.
Sunt un aliat al comunității LGBTQ de mult timp, sunt alături de ei la evenimentele lor, îi apăr când sunt atacați.
Este o chestiune de egalitate și drepturi și când e vorba de drepturi nu e tocmeală. Ar trebui să aibă toată lumea aceleași drepturi.
Religia și alte argumente nu primează. Suntem un stat secular. Cum ar fi să luăm în considerare religia când vine vorba de piața bancară, nu? Mult timp a fost interzis să percepi dobândă din cauza religiei creștine.
Cum ar fi să ne întoarcem la toate preceptele creștine în viața de zi cu zi? E o chestiune de drepturi și am explicat de multe ori ce înseamnă asta. Adică dacă ești de același sex nu poți să ai o casă împreună, nu poți să mergi la doctor să îți vizitezi partenerul, nu poți să ai o locuință socială că nu te califici, fiind dedicate mai ales familiilor!
Deci, sunt multe aspecte de discriminare, lumea vede doar partea extravagantă, ceea ce nu este deloc realitatea de zi cu zi.
Green Report: Tot legat de drepturi, vreau să vă întreb legat de avorturi. Cum vedeți faptul că la noi, legea deși nu interzice avortul, încă sunt multe spitale care refuză să facă avort la cerere și aproape niciunul avort medicamentos?
Nicu Ștefănuță: 4% (din spitalele Romaniei, n.red) fac (avort, n.red) medicamentos. Abia sub 20% (dintre spitale) fac alte tipuri de avort, ceea ce este împotriva legii.
(N.red: Avortul este legal în Romania. Este ilegal să se refuze un avort în condițiile în care starea clinică a unei femei însărcinate permite acest lucru iar sarcina nu a depașit un anumit termen.)
Eu înțeleg că multă lume invocă clauze de conștiință sau mai știu eu ce, dar ești medic, nu ești diacon bisericesc.
Ești medic și Jurământul lui Hipocrate spune să faci tot ce poți pentru salvarea omului din fața ta. Cum ar fi să zică un spital că nu fac operații de apendicită. Adică ar trebui să stai pe Google înainte să mergi la spital să vezi care fac operații și care nu? Nu este normal. Unde mai pui că majoritatea avorturilor se fac la privat, de fapt statul te trimite la privat, și acolo plătești 1000 de euro, nu este gratuit, nu este decontat.
Este o mare problemă, pentru că accesul la avort este foarte important, România având mai ales istoria decretului din 1966 în urma căruia au murit peste 10.000 de femei, se estimează. Nu vrem să ne întoarcem la acele timpuri negre. Am și vorbit despre asta în campanie, să garantăm avortul la nivel european, în așa fel încât niciun stat să nu mai poată schimba (legea, n.red.) și să-l ofere pe scară largă și decontat și sigur pentru femei.
Bineînțeles sunt de acord și cu cealaltă retorică, în sensul prevenirii, chestiunilor psihologice, de traume care sunt legate de avort, dar una nu elimină pe alta.
Green Report: Ce anume, din experiențele avute de-a lungul vieții, oameni pe care i-ați întâlnit, întâmplări, v-a influențat cel mai mult valorile în care credeți și cauzele cărora vă dedicați, ca politician?
Nicu Ștefan: Nu pot să pun degetul pe un singur eveniment. Pe mine m-a influențat Revoluția Română și oamenii care au murit în stradă. Deși eram foarte mic mi-a rămas în minte convulsia aceea a societății și tot ce înseamnă.
În rest, ce pot să zic este că mă inspiră tinerii foarte mult și condiția lor de acum. Când sunt la capătul puterilor, îmi iau foarte multă energie de la tineri, de la temele lor și mai puțin din urâțimea politicii. Politica poate fi urâtă, murdară și brutală. Dar oamenii și temele lor sunt frumoase, drepte, juste și asta îmi dă energie.
