FAO estimează că la nivel mondial se irosește o treime din alimentele produse, ceea ce înseamnă de trei ori hrana necesară pentru întreaga populație a globului, iar valoarea pierderilor reprezintă de șase ori valoarea ajutoarelor mondiale alocate pentru dezvoltare. La nivelul statelor membre UE, risipa alimentară este de peste 89 de milioane de tone. Însă partea interesantă din această statisică este că 95% din risipă are loc în procesele de producție, în special în sistemul agricol, și la consumatorul final, a declarat directorul general al Eurocommerce, Christian Verschueren, în cadrul unei conferințe de profil.
Din totalul de mâncare irosită doar 5% este irosită în sistemul de retail. Acest lucru este foarte important de știut deoarece magazinele si supermarket-urile sunt deseori învinovățite ca irosesc alimentele. Însă majoritatea pierderilor au loc la producătrori și consumatori”, a spus Verschueren.
Conform ultimelor estimări, în perioada 2006 – 2012, risipa alimentară la nivel european s-a dublat, iar ritmul de creștere a fost din ce în ce mai mare, în fiecare an. România ocupă locul 9 la nivelul UE, ceea ce reprezintă 2,55% din totalul risipei la nivel UE. Clasamentul este condus de Marea Britanie (16,12%), Germania (11,63%) și Olanda (10,59%).
România lucrează la o strategie pentru reducerea risipei alimentare
Potrivit declarațiilor făcute pentru Green Report de directorului general al Direcției Generale Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Viorel Morărescu, viitoarea strategie pentru reducerea risipei alimentare urmărește punerea în aplicare a unui Plan Național de Acțiune care să conțină studii și anchete privind evaluarea și dimensionarea fenomenului risipei alimentare pe întregul lanț agroalimentar la nivel național, măsuri de conștientizare a consumatorilor prin campanii de informare și realizarea unui ghid de consum al alimentelor care să fie distribuit în școli, instituții și autorități publice, organizații care să-și asume responsabilitatea socială și implicațiile economice ale risipei alimentare.
De asemenea, se urmărește organizarea unor campanii de comunicare, educație și acțiuni de responsabilitate socială, dar și a unor platforme de comunicare on-line și conexiunea la alte grupuri de comunicare și acțiune. Totodată se vor constitui grupuri de lobby și advocacy pentru includerea strategiei de reducere a risipei alimentare în politicile publice și măsurile de educație și dezvoltare durabilă la nivel național și transnațional.
Ne dorim accesarea unor fonduri și programe de finanțare pentru realizarea strategiei. În acest sens a fost depus un proiect la Aria Tematică A10 – Cooperare pe SUERD, în luna septembrie 2014 și urmează lansarea unei noi propuneri pe Aria Tematică A8 Competitivitate – gestionată de Ministerul Economiei, care va fi susținut în grupul de lucru din care MADR și alți membri fac parte. De asemenea, urmărim susținerea acțiunilor prin PNDR, reducerea risipei alimentare fiind deja avizată în Strategia MADR 2014-2020. Dorim în aceeași măsură lansarea unor acțiuni de responsabilitate socială pe lanțul agroalimentar prin reducerea risipei alimentare și susținerea unor măsuri de reducere a taxelor și impozitelor, fundamentate și elaborate după analize și dezbateri în grup, cu factorii interesați”, a declarat Viorel Morărescu.
Sprijin pentru retailerii pentru a reduce risipa alimentară
Prezent în cadrul discuțiilor Marius Dunca, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a declarat că autoritatea vrea să sprijine retailerii pentru a reduce risipa alimentară, inclusiv prin majorarea, la 15 zile, a perioadei în care magazinele pot avea la promoție produsele care urmează să expire. Astfel, această perioadă poate crește pentru produsele care sunt la promoție și expiră în trei zile.
Dacă doriți să majorăm acest termen la 15 zile, eu sunt deschis. Totul trebuie să vină din partea dumneavoastră (a retailerilor, n.r.). Sunt deschis pentru a găsi soluții”, a declarat Dunca, prezent în cadrul conferinței.
Acesta a adăugat că cele mai multe dintre reclamațiile primite de autoritate în acest an pe zona alimentelor se referă la ambalaje deteriorate și produse expirate. „Avem de la începutul anului în jur de 5.000 de reclamații pentru produse alimentare. Reclamațiile vin nu neapărat din zona marilor retaileri, ele vin de pe tot segmentul alimentar din România. Principalele aspcte sunt deteriorarea ambalajelor și produse expirate”, potrivit șefului ANPC.
Pentru a reduce risipa alimentară trebuie dusă o campanie de educare, de informare a consumatorului, astfel încât acesta să aleagă în cunoștință de cauză produse utile, a declarat Dunca.
Citește și:
Taxele și impozitele mai mici ar putea reduce risipa alimentară a României
România pune în aplicare strategia de reducere a risipei alimentare din acest an
Tone de mâncare ajung la tomberon. 11 sfaturi pentru a reduce risipa alimentară
10.000 de oameni hrăniți cu mâncare aruncată în 10 luni
Studentul care redistribuie mâncarea din cantine oamenilor săraci
