Mulți dintre noi am putea să ne petrecem până la 90 % din timp în interior – acasă, la locul de muncă sau la școală. Calitatea aerului pe care îl respirăm în interior are, de asemenea, un impact direct asupra sănătății noastre. Ce anume determină calitatea aerului din interior? Există vreo diferență între poluanții aerului din interior și ai aerului din exterior? Cum putem îmbunătăți calitatea aerului din interior?
Majoritatea poluanților din exterior pătrund în casele noastre, unde ne petrecem majoritatea timpului. Calitatea aerului din interior este afectată de numeroși alți factori, inclusiv gătitul, sobele pe lemn, lumânările pe care le ardem sau bețișoarele parfumate, utilizarea de produse de consum precum ceruri și lacuri pentru curățarea suprafețelor, materialele de construcție, precum formaldehida din placaj și substanțele ignifuge din numeroase materiale. Şi apoi mai există și radonul care provine din soluri și materiale de construcție”, potrivit lui Erik Lebret, de la Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu (RIVM) din Regatul Unit, citat de eea.europa.eu.
Ţările europene încearcă să elimine unele dintre aceste surse de poluare a aerului din interior. Potrivit lui Lebret, „încercăm să înlocuim substanțe mai toxice cu unele mai puțin toxice sau să găsim procese care reduc emisiile, precum în cazul emisiilor de formaldehidă din placaj. Un alt exemplu poate fi observat în reducerea anumitor materiale care emit radon utilizate în construcția pereților. Aceste materiale au fost utilizate în trecut, dar utilizarea lor este de atunci restricționată”.
Adoptarea legilor nu este singura modalitate prin care se poate îmbunătăți calitatea aerului pe care îl respirăm; putem cu toții să luăm măsuri pentru a controla și a reduce particulele și substanțele chimice transportate de aer în spațiile interioare.
Acțiunile mărunte, precum ventilarea spațiilor închise, pot ajuta la îmbunătățirea calității aerului din jurul nostru. Totuși, unele dintre acțiunile noastre bine intenționate ar putea în realitate să aibă efecte negative.
Ventilația este necesară, dar nu în exces, deoarece înseamnă o pierdere substanțială de energie, conducând la o mai multă încălzire și la utilizarea de combustibili fosili și, în consecință, înseamnă creșterea poluării atmosferice. Ar trebui să ne gândim la acest lucru ca la o utilizare mai inteligentă a resurselor noastre în general”, mai spune Lebret.
