Un nou studiu privind valoarea economica a naturii a stabilit ca distrugerea sistematica a ecosistemelor, prin defrisarea padurilor sau distrugerea zonelor umede, va conduce la pierderi de cinci mii de miliarde de dolari anual pentru economia globala, relateaza „The Independent”.
Concluziile studiului „Economia Ecosistemelor si Biodiversitatii”, condus de un fost bancher britanic, Pavan Sukhdev, reprezinta o descoperire importanta cu privire la efectele distrugerii zonelor naturale, atat de costisitoare pentru omenire. Cercetarile sale se adauga eforturilor globale de salvare a padurilor, zonelor umede si recifurilor de corali.
Calculator al costurilor de mediu
Proiectul a inceput sa calculeze costurile globale ale pierderii speciilor. Rezultatele initiale infatiseaza o imagine apocaliptica: numai pierderea biodiversitatii produsa de defrisari va costa economia globala 4,5 de trilioane de dolari anual, adica 650 de dolari pe cap de locuitor al planetei. Iar aceasta reprezinta doar o parte din costul total al degradarii mediului, la care mai contribuie supradezvoltarea, agricultura intensiva si schimbarile climatice.
In cadrul studiului, valoarea economica a celor 63 de milioane de hectare de zone umede din intreaga lume a fost estimata la 3,4 miliarde de dolari. Aproape jumatate din piata produselor farmaceutice, in valoare totala de 640 miliarde de dolari, provine din resurse genetice. Numai agentii care lupta impotriva cancerului, continuti de organismele marine, sunt estimati la un miliard de dolari pe an.
Un sfert din biovidersitatea planetei, deja pierdut
Saptamana trecuta, un studiu al Gradiniilor Botanice Regale de la Kew, al Muzeului de Istorie Naturala din Londra si a Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii avertiza ca peste o cincime dintre speciile de plante de pe glob risca sa intre in cateoria speciilor aflate pe cale de disparitie. Coalitia spera ca legatura dintre disparitia biodiversitatii si amenintarea la adresa economiei va fi un semnal de alarma.
Cu toate acestea, in opinia multor cercetatori, paguba economica si ecologica a fost deja produsa. Peste un sfert din biodiversitatea naturala a lumii a disparut pana in anul 2000, iar inca 11 procente din biodiversitatea terestra va disparea pana in 2020.
In conditiile in care expertii avertizeaza ca ne aflam cu doua decenii in urma la capitolul oprirea schimbarilor climatice, ONU, Banca Mondiala si ministri din aproape toate guvernele insista ca nicio tara nu isi poate permite sa creada ca nu va fi afectata de pierderea biodiversitatii. Conventia Diversitatii Biologice de la Nagoya (Japonia), care va avea loc la sfarsitul acestei luni, va aduce in discutie nu numai ingrijorarile legate de mediu, ci si de impactul pe care degradarea acestuia il are asupra securitatii economice.
