Pagubele economice globale cauzate de dezastrele naturale ar putea creste cu 185 miliarde de dolari pe an, pana in 2100, fara a lua in calcul si impactul schimbarilor climatice, relateaza Reuters.
Estimarile fac parte dintr-un raport al Organizatiei Natiunilor Unite si al Bancii Mondiale, prin care se doreste accentuarea importantei masurilor preventive in sensul limitarii acestor pierderi.
Raportul arata ca pana in 2050, peste 1.5 miliarde de oameni care locuiesc in orase mari ale lumii vor fi amenintati de furtuni sau cutremure.
Masuri simple de preventie precum construirea unor adaposturi, pentru apararea impotriva cicloanelor in Bangladesh, ar putea reduce pierderile provenite din dezastrele naturale.
Studiul unor hazarde naturale precum cutremurele, valurile de caldura sau inundatiile sugereaza nevoia de investitii in tot ceea ce inseamna imbunatatirea predictiilor meteo sau revopsirea podurilor de otel pentru a evita rugina.
„Prevenirea deceselor si distrugerilor cauzate de unele dezastre naturale poate fi profitabila, daca este realizata cum trebuie.”, arata raportul de 250 de pagini elaborat de 70 de experti, numit „Hazardele naturale, dezastre nenaturale”.
Unul dintre autorii raportului, Apurva Sanghi, declara ca pierderile cauzate de cicloanele puternice, a caror aparitie este favorizata de incalzirea globala ar putea adauga la bilantul anual pana la 68 miliarde de dolari. Studiul nu contine date despre costurile totale rezultate din pierderi cauzate de schimbari climatice precum desertificarile sau cresterea nivelului marii.
Statisticile raportului indica pierderi umane insemnate. Aproape 3,3 milioane de oameni au murit in urma hazardelor naturale in ultimii 40 de ani, ajungandu-se astfel la 82.500 de victime pe an, mai ales in natiunile sarace.
Preventia, cea mai buna metoda de aparare impotriva dezastrelor naturale
Raportul indeamna toate tarile, incepand din Statele Unite si pana in India sa verifice starea cladirilor inchiriate.
Un exemplu este orasul indian Mumbai, in care „proprietarii caselor au neglijat mentenanta cladirilor timp de zeci de ani, asa ca acestea se deterioreaza si se prabusesc in urma ploilor abundente”, arata raportul.
De asemenea, autorii studiului insista asupra protectiei si imbunatatirii infrastructurii unor cladiri importante, cum ar fi spitalele. In unele cazuri, constructiile pot avea o dubla folosinta: una de baza si una de aparare.
Un astfel de exemplu ar fi scolile din Bangladesh, care sunt si adaposturi impotriva cicloanelor sau soselele din Malaezia, care servesc si ca scurgeri pentru apele pluviale.
Pe langa aceste masuri, se incurajeaza investitiile in „amortizoare naturale” cum sunt mangrovele, care protejeaza liniile de coasta de furtuni sau tsunami-uri. De asemenea, padurile ajuta la evitarea alunecarilor de teren si la limitarea efectelor inundatiilor.
Presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat ca raportul pledeaza convingator pentru modul in care natiunile pot sa devina mai putin vulnerabile la hazarde naturale si astfel sa-si redirectioneze resursele catre propria dezvoltare economica.
Nicoleta Banila
Foto: nimsonline.com
