Delta Dunării e o zonă îmbibată de misticism, legende și simboluri care se regăsesc în obiectele create cu dibăcie de meșteșugarii localnici. Dar aceștia sunt în vârstă, iar îndeletnicirile lor – pe cale de dispariție. În această vară, cinci designeri români vor lucra cot la cot cu cei mai iscusiți dintre meșteșugarii Deltei Dunării pentru a crea obiecte de design practice, prin care să trezească atât interesul publicului contemporan, cât și al tinerilor care ar putea învăța și duce mai departe această artă.
Ieri, în cadrul Romanian Design Week (RDW), a avut loc lansarea proiectului „DeltaCraft”, inițiat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, o organizație non-guvernamentală de protecție a mediului care, de ani de zile, desfășoară proiecte în Delta Dunării. Proiectul e realizat împreună cu Asociația Soxen (inițiatorii unui proiect similar, numit KraftMade) și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” Tulcea (ICEM) și are ca scop revitalizarea meșteșugurilor deltaice.
Proiectul a început în ianuarie. Prima etapă a însemnat cercetarea realizată împreună cu ICEM. Astfel, echipa a creat o bază de date cu toți meșteșugarii din Delta Dunării și datele lor de contact. Dintre peste 80 de meșteșugari identificați, în jur de 40 încă lucrează, spune Alexandru Chiselev, co-autor al studiului. De asemenea, studiul are rolul de a ajuta echipa de proiect să înțeleagă evoluția meșteșugarilor, dar și stadiul actual al acestora.
Cea mai mare problemă identificată de autorii studiului e faptul că vârsta meșteșugarilor e înaintată, iar tinerii nu doresc să se implice foarte mult în aceste meșteșuguri. Împletitul papurei, de pildă, este destul de simplu de învățat. Dar fetele mai tinere, de 20-30 de ani, spun că este mult prea migălos, iar munca nu e remunerată pe măsura efortului depus. Împletitul unei pălării durează cinci ore, iar la târguri o astfel de pălărie este vândută cu 15 lei.
Cercetarea s-a desfășurat în 12 localități, iar câteva dintre meșteșugurile descoperite, care încă se practică, sunt învelitul cu stuf al caselor, în stil nemțesc, prelucrarea lemnului, prelucrarea fierului, prelucrarea pietrei și țesutul.
Pentru a crea produsele de design contemporan, echipa de proiect va selecta cinci designeri români contemporani și cinci meșteșuguri/tehnici de lucru din Deltă. Împreună cu designerii, meșteșugarii selectați vor produce 10 obiecte cu design contemporan. Mai departe, obiectele vor fi promovate printr-o expoziție națională și o participare la un târg internațional de design.
Experții din cadrul proiectului, Marlene Stanciu și Mihai Sibianu, manageri culturali și inițiatorii KraftMade, o platformă dedicată recuperării, cultivării, dezvoltării și integrării în viața de zi cu zi a abilităților meșteșugărești provenite din patrimoniul cultural național, vor coordona echipa de designeri de obiect pentru a găsi cele mai bune soluții de adaptare a meșteșugurilor și de promovare a lor.
Studiind cercetarea realizată de ICEM, Marlene a identificat niște simboluri foarte interesante. Mergând pe firul legendelor, al culturii și al istoriei tradiționale a Deltei, a descoperit foarte multe lucruri care sunt puțin cunoscute pentru designeri, pentru orășeni, pentru cei care nu au în mod direct contact cu Delta Dunării. Şi anume, tot misticismul Deltei. E un loc plin de ape învolburate care prezintă pericole, peștișori norocoși sau blestemați, sirene, vidre, e o întreagă lume foarte fascinanată care nu e atât de cunoscută și promovată. Astfel, decizia KraftMade, ca parte creativă în acest proiect, este ca împreună cu designerii pe care îi vor mobiliza să scoată la iveală aceste povești necunoscute, pentru a reda într-un fel mândria meșteșugarilor și a-i stimula pe cei tineri să se întoarcă la meșteșuguri.
De asemenea, intrând un pic în motivația de realizare a platformei Kraftmade, ne-am dat seama că artizanatul așa cum a fost el promovat în ultimii 50-70 de ani, în țara noastră, a distrus foarte mult utilitatea meșteșugurilor. De aceea noi am simțit nevoia să realizăm această platformă ca să conservăm acele tehnici care dau utilitate meșteșugurilor. Avem foarte mulți meșteri, în statisticile oficiale sunt în jur de 300.000 în România, care însă fac de multe ori doar obiecte decorative. Iar când începi să muncești cu ei să facă lucruri utilitare, lucrurile încep să scârțâie: au uitat, nu mai știu, s-au pierdut.”
“Proiectul își propune să valorifice meșteșugurile deltaice, ceea ce presupune transferarea lor către piața de design contemporan, incluzând și pregătirea artiștilor populari și a meșterilor locali care le practică în dobândirea tehnicilor de adresare a publicului contemporan, tot mai receptiv la designul de inspirație tradițională. Asta va contribui în primul rând la păstrarea acestor tehnici și apoi la asigurarea unei surse de venit constantă pentru acești meșteri”, a explicat Loredana Pană, Coordonator Proiecte Ecopolis.
Invitatul special din cadrul evenimentului de lansare, Petra Lilja, designer și curator din Suedia, a prezentat câteva exemple de colaborări între designeri și meșteșugari din Suedia și Finlanda, exemple care se regăsesc și în expoziția organizată de ea în cadrul Romanian Design Week, “Tendințe emergente în designul scandinav”:
Sunt interesată să promovez aceste tendințe pentru a inspira alți designeri, producători și consumatori. Povestea din spatele obiectelor relevă conceptele și munca pentru realizarea acestora și le face mai mult decât simple forme sau materiale. Prin utilizarea resurselor locale de producție și a materialelor, designerul are potențialul de a crea modele unice, pline de povești – o cale către un viitor sustenabil”, a declarat Petra.
În Suedia, situația arată diferit. Acolo toți designerii sunt interesați în perpetuarea meșteșugurilor tradiționale; majoritatea sunt mai tineri și trăiesc în orașe, nu la țară. Generația mai vârstnică de meșteșugari e ca un fel de societate foarte închisă și nu prezintă un foarte mare interes. Lucrările lor se regăsesc mai degrabă în muzee. Totuși, în ultimii ani încep și acești meșteșugari să fie mai deschiși față de generația tânără, să organizeze expoziții și workshop-uri care combină modalități tradiționale și moderne de exprimare.
Cu toate că există o ruptură între generații, meșteșugurile nu sunt în pericol, în Suedia. Acestea sunt prețuite semnificativ de către guvern și societate. Guvernul suedez are chiar un minister dedicat meșteșugurilor. De asemenea, copiii au oră de meșteșuguri în fiecare din primii opt ani de școală. Astfel învață că ei chiar pot să creeze obiecte cu mâinile lor, și chiar dacă nu continuă studii în această direcție, cunosc valoarea culturală a meșteșugurilor din țara lor, explică Petra.
Artista crede că educația e parte importantă a soluției și pentru România, și crede că proiectul DeltaCraft e un pas important în această direcție. Prin expoziția din cadrul RDW și prin deschiderea discuțiilor pe această temă, Petra își dorește să arate tinerilor din România un strop din cum stau lucrurile în Suedia, unde toți tinerii sunt fie interesați de meșteșugurile tradiționale, sau chiar le practică. Într-un fel, ei sunt de-a dreptul invidioși pe români, spune artista. Pentru designerii suedezi ar fi un vis să poată merge într-un loc precum Delta Dunării, să învețe și să lucreze cu meșteșugari localnici.
La sfârșitul acestei veri, echipa va lansa website-ul proiectului și o expoziție a obiectelor create pe parcursul următoarelor trei luni, ca să promoveze lucrările atât în țară cât și în străinătate.
Mai citește și:
FOTOREPORTAJ Cum conviețuiesc oamenii deltei în cel mai greu accesibil loc din România
