Decizia Comitetului pentru Implementarea Conventiei cu privire la respectarea de catre Ucraina a obligatiilor si angajamentelor internationale de mediu in cazul construirii Canalului Bastroe va fi facuta publica marti, intr-o conferinta de presa la care au fost invitati sa participe si oficialii din Ucraina, informeaza un comunicat al Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Conferinta este prilejuita de lucrarile celei de a 4-a Reuniuni a Partilor la Conventia privind Evaluarea Impactului asupra Mediului in Context Transfrontier a Comisiei Economice pentru Europa a Natiunilor Unite (Conventia ESPOO), care au inceput, luni, la Palatul Parlamentului.
Dupa ce Romania si-a exprimat ingrijorarea cu privire la respectarea de catre Ucraina a obligatiilor de mediu asumate prin Conventia Espoo, Comitetul pentru Implementarea Conventiei a pregatit, in ianuarie 2008, un raspuns la pozitia Romaniei, prin care s-a exprimat in legatura cu proiectul Canalului Bastroe. Comitetul are ca responsabilitate urmarirea respectarii de catre Parti a obligatiilor asumate prin Conventie, prin asistarea acestora in scopul corectei indepliniri a lor.
Conform site-ului Novosti.ua, ca urmare a analizarii plangerii Romaniei, Comitetul a stabilit ca legislatia Ucrainei nu permite punerea in practica a proiectelor de evaluare a consecintelor pe care le pot avea anumite actiuni ale partii ucrainene asupra mediului inconjurator si, de aceea, ’’este greu de determinat care dintre procedurile de adoptare a deciziilor trebuie sa fie luata in considerare pentru acordarea permisiunii de a desfasura actiuni ce intra sub incidenta Conventiei’’.
In afara de aceasta, in opinia Comitetului, Ucraina nu a oferit partii romane suficiente informatii referitoare la proiectul de largire a canalului Bastroe si nu i-a dat posibilitatea de a evalua urmarile pe care punerea in aplicare a acestui proiect le-ar putea avea pentru mediul inconjurator.
Raportul contine si un set de recomandari, Comitetul propunand adoptarea lor in timpul celei de-a 4-a reuniuni a celor doua parti implicate. Astfel, se propune ca Ucraina sa se oblige sa respecte in totalitate prevederile Conventiei Espoo, sa aduca anumite corecturi la legislatia tarii, pentru a asigura indeplinirea respectivei Conventii, si sa inceapa negocieri cu tarile vecine pentru a putea semna un acord cu Romania inainte de 2010.
Comentand pozitia Comisiei Europene cu privire la actiunile Ucrainei in vederea construirii canalului Bastroe, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru mediu, Barbara Helfferich, a subliniat ca aceasta tara trebuie sa-si respecte obligatiile asumate in cadrul Conventiei. Potrivit afirmatiilor sale, acest lucru este monitorizat de Comitetul de Implementare a Conventiei reunit zilele acestea la Bucuresti.
’’La reuniune vor fi ascultate argumentele ambelor parti’", a declarat reprezentantul oficial al Comisiei Europene.
Totodata, Barbara Helfferich a amintit ca, in timpul reuniunii Consiliului UE-Ucraina ce s-a desfasurat in data de 11 martie la Bruxelles, premierul ucrainean Iulia Timosenko a dat asigurari ca ’Ucraina isi va indeplini obligatiile ce rezulta din acordurile internationale’.
In final, Novosti.ua precizeaza ca Ucraina a luat decizia de a construi un canal Dunare-Marea Neagra pe bratul ucrainean Bastroe la data de 12 mai 2004 si deja in luna august a aceluiasi an in regiunea Odesa a avut loc deschiderea oficiala a primului tronson al canalului, cu o adancime de 5,8 metri. Recent, ministrul ucrainean al transporturilor, Iosif Vinski, a declarat ca pana la sfarsitul lui 2008 canalul Bastroe va fi dat in functiune.
In opinia Romaniei, dosarul Bastroe nu este doar o problema romano-ucraineana, ci o problema de interes european, deoarece ar putea avea urmari extrem de negative asupra intregii Delte.
La conferinta vor participa ministrul Mediului, Attila Korodi, secretarul executiv adjunct al Comisiei Economice pentru Europa a Natiunilor Unite, Paolo Garona, ministrii statelor din sud-estul Europei care vor semna un Acord multilateral si alti inalti oficiali prezenti la reuniune.
Reuniunea de la Bucuresti se va desfasura in perioada 19 – 21 mai, pe un segment general, care va functiona ca o sesiune de lucru a expertilor din tarile participante, si pe un segment la nivel inalt, dedicat ministrilor Mediului.
Luni, marti dimineata si miercuri sunt programate sesiuni de lucru la nivel de experti, la care vor participa delegati din 46 de state parti si neparti la Conventie, ai Comisiei Europene, ai organizatiilor interguvernamentale internationale (UNESCO, Conventia Ramsar) si ai unor organizatii neguvernamentale din diverse tari. Lucrarile pe sesiuni de lucru vor fi conduse de secretarul de stat pentru mediu Silviu Stoica.
Acordul multilateral intre tarile din sud-estul Europei pentru implementarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier va fi semnat de noua state – respectiv Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Grecia, Muntenegru, Romania, Serbia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Acordul de la Bucuresti va ajuta, in mod particular, tarile din Europa de Sud-Est sa implementeze Conventia prin furnizarea unui cadru practic pentru o cooperare internationala sustinuta, pentru a prevedea, reduce si monitoriza impactul de mediu. El va include prevederi detaliate pentru consultarile dintre tari, pentru ambele parti ale granitei, detaliind asupra mijloacelor cele mai potrivite pentru a furniza informatia catre autoritati si public, ca si oportunitatile de comentarii ale celor doua tari si ale publicului afectat de efectul transfrontier.
Romania a devenit parte la Conventia Espoo in urma ratificarii acesteia in anul 2001, prin Legea nr. 22.
Conventia Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier este o intelegere internationala la care au aderat 40 de tari, inclusiv Romania si Ucraina. Partile la Conventie si-au luat angajamentul sa consulte si sa notifice statele vecine afectate despre toate proiectele importante care pot avea efecte asupra mediului.
Conventia a fost lansata in 1991, la Espoo, in Finlanda, dar a intrat in vigoare pe plan international pe 10 septembrie 1997.
