Aproximativ 750 de milioane de oameni au trăit cu insecuritate alimentară severă în 2023, iar 10,5% din populația globală nu a avut acces constant la hrană sănătoasă. În fața acestei crize, Brazilia a dezvoltat un model inovator de grădini urbane, transformând terenurile neutilizate din orașe în surse de hrană sănătoasă și locuri de muncă pentru comunitățile defavorizate.
Criza alimentară a ajuns la proporții alarmante la nivel global. Conform unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), în 2023, aproximativ 750 de milioane de oameni din întreaga lume au trăit în insecuritate alimentară severă, unii dintre aceștia supraviețuind zile întregi în care nu au avut nimic de mâncare.
De asemenea, 10,5% din populația globală nu a avut acces constant la o alimentație suficientă și sănătoasă.
Această situație este însoțită de o serie de factori precum conflictele, schimbările climatice și inegalitățile economice, care au exacerbat condițiile de sărăcie și lipsa accesului la hrană.
Mai grav este că aproximativ 1 din 5 persoane din regiunile rurale ale lumii trăiesc în foamete cronică, conform unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
În România, 60% din familiile din mediul rural nu-și pot asigura hrana zilnică, în timp ce Peste 46% dintre copiii de la sate sub 6 ani trăiesc în risc de sărăcie și malnutriție.
Totodată, România ocupă locul 9 în Europa la risipă alimentară, potrivit datelor Eurostat.
Sunt aruncate zilnic 6.000 de tone de alimente comestibile. Pe parcursul unui an, aproximativ 2,2 milioane de tone de hrană ajung la gunoi.
O metodă de combatere a insecurității alimentare vine din Brazilia
Brazilia se confruntă cu o criză alimentară profundă, care pune în evidență contrastul între zonele de prosperitate și cele de sărăcie extremă.
În această țară, aproximativ 27,6% dintre gospodării, adică în jur de de 21,6 milioane de oameni, trăiesc în insecuritate alimentară, conform datelor Institutului Brazilian de Geografie și Statistică (IBGE).
Odată cu pandemia și impactul economic generat de aceasta, incertitudinea alimentară a devenit o problemă de dimensiuni uriașe, afectând în special cartierele sărace ale orașelor mari precum Sao Paulo.
„Avem o mulțime de oameni din clasa de mijloc și bogați aici, dar în același timp, în același spațiu, avem o mulțime de oameni săraci”, a declarat Hans Christian Temp, manager al proiectului „Orașe fără foamete Brazilia” [Cities without Hunger Brazil, n.red.], pentru organizația Food Tank, subliniind contrastul puternic între zonele înstărite și cele sărace din orașele mari ale Braziliei.
Aceste statistici ilustrează complexitatea crizei alimentare și inegalităților economice care afectează atât mediul urban, cât și cel rural.
Într-un astfel de context, soluțiile sustenabile și inovatoare devin esențiale pentru a sprijini comunitățile vulnerabile și pentru a combate foametea într-un mod eficient.
Transformarea terenurilor urbane nefolosite: un model sustenabil de combatere a foametei.
Pentru a combate criza alimentară din São Paulo, un proiect inovator transformă terenurile urbane neutilizate în grădini de legume productive.
Astfel, se asigură nu doar acces la alimente sănătoase, ci și locuri de muncă pentru comunitățile defavorizate.
Orașe fără Foamete Brazilia are drept scop reducerea inegalității alimentare într-un oraș cu mari discrepanțe sociale.
„Ne concentrăm pe cel puțin 8.000 de metri pătrați pentru fiecare fermă urbană. Creăm ferme mari, folosim forța de muncă locală și începem să furnizăm comunităților produse alimentare ieftine, dar de calitate,” a explicat Christian Temp.
În fiecare grădină urbană sunt angajate între 30 și 40 de persoane, iar pe lângă salariile stabile, acestea beneficiază de beneficii sociale esențiale, care includ accesul la locuințe mai bune și asigurarea unui trai mai decent.
După aproximativ un an de la înființare, grădinile devin complet funcționale și sunt capabile să susțină întreaga echipă de muncitori.
Acest proiect creează oportunități pentru locuințe mai bune, un acces mai larg la hrană, educație pentru copii și alte drepturi fundamentale la care toți ar trebui să aibă acces.
Grădinile școlare: educație și hrană pentru viitor
Un alt pilon al proiectului este grădinile școlare, care sunt esențiale atât pentru educația tinerelor generații, cât și pentru combaterea foametei în școlile din zonele defavorizate.
Până acum, proiectul a dezvoltat 65 de grădini școlare în întreaga Brazilie, iar acestea produc anual peste 80 de tone de alimente.
Produsele sunt utilizate pentru a asigura cel puțin o masă nutritivă pe zi pentru 60 de elevi, majoritatea provenind din familii cu venituri mici.
„Pentru majoritatea copiilor din aceste cartiere sărace, masa de la școală este singura masă garantată a zilei,” afirmă Christian Temp.
Astfel, prin colaborarea cu profesori și bucătari școlari, proiectul garantează un nivel de hrană de calitate pentru elevi, contribuind astfel la îmbunătățirea stării de sănătate și la dezvoltarea acestora.
Mai mult, grădinile școlare au și o componentă educațională importantă, deoarece elevii sunt implicați activ în procesul de cultivare și recoltare.
În același timp, îi ajută și să dezvolte o legătură mai strânsă cu natura și cu alimentația sănătoasă.
Proiectul se bazează pe o abordare globală, care poate fi implementată cu succes și în alte regiuni ale lumii care se confruntă cu provocări similare legate de foamete și insecuritate alimentară.
„Avem informațiile, avem competențele tehnice pentru a rezolva această problemă în orice colț al lumii. Avem nevoie doar de sprijin, iar oamenii vor avea bunăvoința să o facă,” conchide Christian Temp.
Astfel, grădinile urbane devin o metodă eficientă de combatere a sărăciei și de îmbunătățire a calității vieții în zonele marginalizate.
Educația și implicarea locală sunt cheie în asigurarea unui viitor mai sigur și mai sănătos pentru generațiile următoare.
#crizaalimentara #sustenabilitateurbana #sigurantaalimentara #acceslahrana #combatereafoametei #inovatiesociala #foodcrisis #foodsecurity #urbangardens
