3.000 de euro anual: atât se estimează a fi costul poluării aerului bucureștean pe cap de locuitor de capitalăa României, conform unui studiu realizat pentru Alianța Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA) – cea mai mare sumă din Uniunea Europeană! București este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, ocupând locul 9 din 96 de orașe din Europa și locul 4 din 32 de orașe din Europa de Est, conform datelor din iunie 2022.
Alte trei orașe din Europa emergentă: Varșovia (Polonia), Bratislava (Slovacia) și Sofia (Bulgaria) se află, de asemenea, în top 10 orașe unde daunele per capita sunt cele mai mari.
Poluarea din București – cauze și cost
În 2022, cetățenii europeni au rămas expuși la concentrații de poluanți ai aerului care erau considerabil mai mari decât nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Reducerea poluării aerului la aceste niveluri recomandate de OMS ar preveni un număr semnificativ de decese anuale în statele membre ale Uniunii Europene (UE-27): 239.000 din expunerea la particule fine (PM2.5); 70.000 din expunerea la ozon (O3) și 48.000 din expunerea la dioxid de azot (NO2).
💡Particulele în suspensie (PM) sunt un amestec de solide și aerosoli din aer, care include picături mici de lichid, fragmente uscate și particule cu un strat de lichid. Aceste particule variază în dimensiune, formă și compoziție, putând conține ioni anorganici, metale, carbon și compuși organici. PM este clasificat în funcție de dimensiunea particulelor: PM10 (particule cu diametrul de 10 microni sau mai mici) pot fi inhalate în plămâni, iar PM2.5 (particule de 2,5 microni sau mai mici) sunt și mai periculoase.
PM10 provine din surse diverse, inclusiv arderea combustibililor, praful din construcții, agricultură și surse naturale precum incendiile de vegetație. PM2.5 provine în mare parte din procesele de ardere și anumite reacții chimice din atmosferă. Aceste particule pot fi emise direct (particule primare) sau formate din gaze precum dioxidul de sulf și oxizii de azot (particule secundare).
Între 2005 și 2022, numărul de decese din cauza PM2.5 în UE a scăzut cu 45%, apropiind Uniunea Europeană de atingerea obiectivului de reducere cu 55% stabilit în planul de acțiune pentru poluarea zero până în 2030.Majoritatea deșeurilor constă în resturi de metale feroase și neferoase, precum și deșeuri de hârtie, plastic, textile și sticlă și merg în principal către Turcia, India și Egipt.
Pe lângă mortalitatea prematură, impactul bolilor legate de poluarea aerului este semnificativ.
❗Notă: Poți verifica live indicele calității aerului în funcție de orașul din România în care te afli, AICI sau AICI.
Factorul de risc al poluării aerului asupra sănătății umane a fost depășit doar de hipertensiune, consumul de tutun și dieta nesănătoasă.
Numărul total de decese cauzate de poluarea aerului la nivel global a fost estimat la 6,67 milioane de persoane în 2019.
În Uniunea Europeană, 97% din populația urbană este expusă la concentrații de particule fine peste nivelurile recomandate de ultimele ghiduri ale Organizației Mondiale a Sănătății.
Poluarea aerului reprezintă 20% din decesele în rândul nou-născuților la nivel global, majoritatea fiind legate de complicații cauzate de greutatea mică la naștere și nașterea prematură. Greutatea mică la naștere și nașterea prematură sunt responsabile pentru 1,8 milioane de decese la nivel global.
București ocupă locul 4 din 32 dintre cele mai poluate orașe din Europa de Est, conform datelor din iunie 2022.
Un studiu realizat în București în perioada pandemiei a avut ca scop măsurarea nivelurilor de poluare cu particule fine în diverse medii interioare.
Printre concluzii, s-a observat că raportul PM2.5 / PM10 a avut o tendință ascendentă în weekend-uri față de zilele lucrătoare, indicând o legătură cu particulele din aerul exterior, influențate de activitățile de recreere și trafic.
De asemenea, s-a constatat că concentrația particulelor era mai mare în sezonul de toamnă, comparativ cu vară, sugerând pătrunderea aerului poluat din exterior în interiorul clădirilor.
Studiul a mai arătat că în absența activității umane, concentrațiile de PM10 și PM2.5 au scăzut semnificativ, iar în prezența oamenilor, particulele fine au crescut ușor, ceea ce sugerează că activitatea umană influențează poluarea aerului interior.
În plus, diferențele de poluare dintre perioada pandemiei și perioada post-pandemie au fost semnificative, cu o calitate mult mai bună a aerului interior în perioada de izolare.
O nouă analiză făcută publică de Asociația 2Celsius și citată de Agerpres a relevat costuri mari pentru sănătate asociate cu poluarea aerului în București.
Conform sursei, capitala României are cele mai mari astfel de costuri din Europa. Poluarea aerului costă fiecărui locuitor din București mai mult de 3.000 de euro pe an, conform unui nou studiu realizat pentru Alianța Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA). Această sumă este cea mai mare din Uniunea Europeană.
Alte trei orașe din Europa emergentă – Varșovia (Polonia), Bratislava (Slovacia) și Sofia (Bulgaria) – se află și ele în topul celor mai mari costuri per capita.
La capătul opus al scalei, trei orașe din Estonia (Tallinn, Tartu și Narva) se numără printre cele unde poluarea cauzează cele mai mici daune economice per capita.
Studiul EPHA cuantifică valoarea monetară a deceselor premature, tratamentelor medicale, zilelor de muncă pierdute și altor costuri de sănătate cauzate de cei trei poluanți atmosferici care provoacă cele mai multe îmbolnăviri și decese: particule fine, ozon și dioxid de azot.
Poluarea aerului este principala cauză a deceselor premature din factori de mediu în Europa, conform Agenției Europene de Mediu (EEA).
Problema este cea mai mare în orașe, unde trăiesc două treimi dintre europeni. Două treimi dintre orașe nu respectă standardele de calitate a aerului stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Particulele fine, ozonul și dioxidul de azot provoacă aproximativ 400.000 de decese premature anual.
„Studiul nostru dezvăluie amploarea daunelor pe care aerul toxic le provoacă sănătății oamenilor și inegalitățile uriașe de sănătate care există între și în cadrul țărilor din Europa”,
afirmă Secretarul General interimar al EPHA, Sascha Marschang.
„În mare măsură, situația poate fi influențată de politicile de transport, iar orașele pot reduce costurile prin trecerea la mobilitatea urbană cu emisii zero. Guvernele și Uniunea Europeană ar trebui să țină cont de aceste costuri în politica de transport, pentru a sprijini, nu pentru a împiedica, o recuperare sănătoasă după pandemia de Covid-19”, mai spune Marschang.
Studiul a examinat 432 de orașe din toate țările UE, plus Marea Britanie, Norvegia și Elveția. Adunate, costurile poluării aerului pentru locuitorii orașelor se ridică la 166 de miliarde de euro pe an, sau 385 de milioane de euro per oraș, în medie.
Atunci când sunt grupate după orașe, nu după costurile per capita, cei care trăiesc în orașe mari și scumpe se confruntă cu cele mai mari costuri ale poluării din cauza densității populației, veniturilor mai mari și cheltuielilor.
Totuși, orașele din Europa Centrală și de Est se abat de la această tendință și figurează pe locuri fruntașe în clasament, în ciuda nivelurilor mai scăzute de venituri, deoarece poluarea aerului extrem de ridicată își lasă amprenta.
Astfel, locuitorul mediu din București se confruntă cu cele mai mari costuri – 3.004 euro – în timp ce locuitorii din Santa Cruz de Tenerife, Spania, oraș netrecut prin poluare, se confruntă cu cele mai mici costuri – 382 de euro.
Particulele fine cauzează majoritatea costurilor, 82,5% în medie, urmate de oxizii de azot (15%, provenind în principal din trafic) și ozon (2,5%, provenind din ardere).
Aceste proporții variază considerabil între orașe. Regiunea CEE are cea mai mare rată a deceselor cauzate de poluarea aerului, în timp ce sudul Europei înregistrează cea mai mare rată a bolilor cronice.
Transportul este o sursă majoră de poluare a aerului urban, costând între 67 și 80 de miliarde de euro în UE28 în 2016, conform unui raport anterior EPHA. Acest studiu arată că schimbări chiar și mici în obiceiurile de transport și politicile orașelor pot face o diferență substanțială în aceste costuri.
O creștere de 1% a timpului mediu de deplasare până la locul de muncă crește costurile emisiilor de particule fine cu 0,29% și ale emisiilor de dioxid de azot cu 0,54%, conform studiului.
O creștere de 1% a numărului de mașini într-un oraș crește costurile totale cu aproape 0,5%.
București, orașul cu cel mai mare indice de poluare a aerului
Orașul cu cel mai mare indice de poluare din România în 2024 a fost București, cu un indice de 75,2, urmat de Iași. Brașovul s-a clasat pe locul 5, cu un indice de poluare de 33,9.
La nivel european, Sarajevo a fost cea mai poluată capitală din Europa în 2023, cu o concentrație medie de PM2.5 de 28,4 micrograme pe metru cub de aer (μg/m³). Acest nivel de poluare a aerului a fost de aproape șase ori mai mare decât limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății.
A doua cea mai poluată capitală din Europa în acel an a fost Skopje, Macedonia de Nord, cu o concentrație medie de PM2.5 de 24,6 μg/m³.
Calitatea slabă a aerului este o problemă majoră în Europa, în special în orașe.
De fapt, mai mult de 90% din populația urbană a UE a fost expusă la concentrații de PM2.5 peste limitele recomandate de OMS în 2021.
Nivelurile medii anuale de PM2.5 din orașele europene suprapopulate, cum ar fi Roma, Berlin și Paris, sunt adesea de două ori mai mari decât limitele recomandate.
Există mai multe surse de emisii de PM2.5 în Uniunea Europeană, inclusiv transportul, furnizarea de energie și agricultura, dar cel mai mare contributor este sectorul rezidențial, comercial și instituțional.
În timp ce emisiile de PM2.5 din alte sectoare au scăzut semnificativ de la începutul secolului, emisiile din sectorul rezidențial, comercial și instituțional au înregistrat puține schimbări.
Bucureștiul este cunoscut pentru nivelurile ridicate de poluare atmosferică, în special din cauza concentrațiilor mari de particule fine PM2.5 și PM10. Ele provin în principal din traficul rutier intens.
De exemplu, în octombrie 2017, Bucureștiul avea 1,3 milioane de mașini înmatriculate, iar numărul total de vehicule care circulau zilnic în oraș depășea 2 milioane.
În perioada 2008-2012, aproximativ 300 de instalații din România aveau dreptul să emită un total de 379,7 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră, ceea ce reprezenta 75,9 milioane de tone anual.
În plus, Bucureștiul se confruntă cu poluarea generată de construcții și șantiere care nu respectă normele de organizare, contribuind astfel la deteriorarea calității aerului.
CITEŞTE ŞI:
#airpollutionBucharest #poluareaaeruluiincapitala #poluareinBucuresti #statisticapoluareaaeruluiineuropa #totuldespre
