Guvernul Danemarcei a adoptat o taxă pe emisiile de dioxid din agricultură, prima de acest fel din lume, în condordanță cu un acord tripartit verde. Taxa vine după luni de negocieri între principalele partide politice din țară, fermieri, industria agricolă, sindicate și grupuri de mediu.
Taxa include emisiile provenite din gazele degajate de animalele domestice, precum vacile sau porcii, vor fi taxate.
Astfel, începând din 2030, agricultorii vor plăti 120 de coroane (aproximativ 16 euro) pe tonă de emisii de dioxid de carbon, sumă care va crește la 300 de coroane (aproximativ 40 de euro) până în 2035, potrivit publicației daneze dr.dk.
Ministrul responsabil pentru Acordul Trilateral Verde, Jeppe Bruus, a declarat că vor „face tot ce este necesar pentru a atinge obiectivele climatice” după ce au primit sprijinul unei „largi majorități” în parlament.
„[Este o] sarcină uriașă, uriașă care este acum în desfășurare: transformarea unei mari părți din terenurile noastre din spații destinate agriculturii în păduri, în spații naturale, pentru a ne asigura că putem readuce viața în fiordurile noastre”,
a spus Jeppe Bruus.
O parte a Acordului Trilateral Verde între guvern, industria agricolă și organizațiile de mediu prevede și reducerea poluării cu azot, pentru a restaura coastele și fiordurile.
Emisiile de azot ar putea fi reduse cu 13.780 de tone anual începând din 2027, conform agenției de știri AFP.
Impactul asupra consumatorilor
Potrivit enomistei Ann Lehmann Erichsen, o gospodărie va avea nevoie de aproximativ 116 de coroane (15 euro) în plus pe an în 2030 pentru a acoperi costurile generate de această taxă, dacă obiceiurile de consum rămân neschimbate.
În 2035, costul suplimentar ar crește la 151 de coroane (20 de euro) pe an, ceea ce înseamnă mai puțin de 13 coroane (1,75 euro) pe lună.
Aceasta consideră că o astfel de creștere nu va afecta semnificativ consumul privat, dar ar putea determina gospodăriile să cumpere mai puțină carne de vită și mai multă carne de pui, care este mai ieftină.
Critici din partea opoziției
Peter Kofod, lider de grup al Partidului Popular Danez, a criticat noua taxă, considerând-o o povară pentru consumatori și pentru producătorii de alimente daneze de calitate.
Acesta este de părere că taxa ar putea descuraja consumul de produse locale, favorizând astfel importurile.
„Consumatorii deja se confruntă cu prețuri mai mari din cauza inflației, iar o astfel de taxă suplimentară nu face decât să slăbească coeziunea socială în Danemarca,” a declarat Kofod.
Reacția guvernului
Ministrul Alimentației, Agriculturii și Pescuitului, Jacob Jensen, a salutat însă această măsură, considerând-o un pas esențial pentru a face din Danemarca un lider global în producția alimentară durabilă.
El a subliniat că producția alimentară trebuie să fie competitivă, dar și sustenabilă din punct de vedere climatic și al impactului asupra mediului.
„Danemarca trebuie să fie un exemplu. Cu această măsură, ne asigurăm că producem alimente de calitate mondială, reducând în același timp amprenta climatică și de mediu,” a declarat ministrul într-un comunicat.
Fermierii danezi au opinii împărțite cu privire la această taxă și la acordul verde în general.
Asmus Klith-Forum, care deține o fermă cu 500 de vaci de lapte în Skals, regiunea Midtjylland, a primit cu bucurie faptul că acordul a fost în cele din urmă stabilit.
„Este bine că avem un acord larg, deoarece acest lucru ne oferă condiții stabile, care nu vor fi schimbate imediat după următoarele alegeri parlamentare. Acest lucru ne permite să facem investiții,” a declarat el, citat de aceeași publicație daneză, referindu-se la necesitatea de a ceda o parte din terenurile joase pe care le deține pentru a le transforma în terenuri mai puțin dăunătoare pentru climă.
Pe de altă parte, Thomas Jensen, crescător de porcine, are o perspectivă diferită asupra viitorului: „Nu cred că vom mai crește porci aici,” a spus el, exprimându-și îngrijorările legate de viitorul fermei sale.
Pași pentru biodiversitate
Se va face, de asemenea, un efort concertat pentru a îmbunătăți biodiversitatea țării.
Conform publicației daneze The Copenhagen Post, 250.000 de hectare de pădure nouă vor fi plantate, iar 140.000 de hectare de turbării, care în prezent sunt cultivate, vor fi restaurate ca habitat natural.
Turbăriile sunt zone umede caracterizate prin condiții saturate de apă și sunt cunoscute ca fiind rezervoare de carbon, adică locuri unde carbonul este captat astfel încât să nu fie eliberat în atmosferă.
În prezent, aproximativ 60% din teritoriul Danemarcei este cultivat, ceea ce face ca țara să fie, alături de Bangladesh, una dintre țările cu cea mai mare proporție de teren agricol, potrivit unui raport parlamentar danez.
„Natura daneză se va schimba într-un mod pe care nu l-am mai văzut de când au fost drenate zonele umede în 1864”, a spus Jeppe Bruus, citat de agenția AFP.
Vorbind despre acord, ministrul danez pentru climă, energie și utilități, Lars Aagaard, a declarat că acesta demonstrează „disponibilitatea țării de a acționa”.
„De asemenea, arată modelul danez – o majoritate politică largă în parlamentul danez [și] implicarea sectoarelor care vor fi afectate de taxă și implicarea părților interesate de mediu”, a adăugat el, explicând că acestea sunt „lucruri de care am putea beneficia cu toții dacă restul lumii ar putea cultiva o astfel de cooperare în lupta împotriva schimbărilor climatice”.
Acordul „Trilateral Verde” a fost anunțat inițial în iunie, iar negocierile între partide au durat câteva luni.
CITEŞTE ŞI:
#emisii #taxepeemisii #emisiidecarbon #carbonemissions #greenousegasemissionstax #Denmark #Danemarca #farming #impactulasuprafermierilor #reducereemisii #pesticide #impadurire #agribusinesstaxes #biodiversitate #impactonbiodiversity
