O super-retea electrica intre Marea Baltica si Mediterana, precum si conectarea prin cabluri submarine a eolienelor de la Marea Nordului sunt solutiile propuse de CE pentru a reduce dependenta energetica de Rusia. Eolienele vor fi inclusiv o varianta mai "verde" fata de consumul de gaz rusesc.
Initiativa, inclusa in planul privind securitatea energetica a UE prezentat joi la Bruxelles, are numerosi sustinatori, dar si adversari, din cauza costurilor estimate la miliarde de euro. Londra a pledat activ pentru conectarea eolienelor din Olanda, Germania, Norvegia si Marea Britanie, apreciind ca un sistem comun la Marea Nordului va impulsiona productia de energie regenerabila, "protejand-o" de capriciile vremii. Ideea pare a fi viabila, ea fiind folosita de cativa ani de catre Danemarca si Norvegia, noteaza cotidianul "The Times".
Europa trebuie sa faca "primii pasi pentru a intrerupe ciclul cresterii consumului si importului de energie", se arata in documentul elaborat de Comisia Europeana.
"Rezervele existente si capacitatile de productie energetica sunt concentrate din ce in ce mai mult in mana catorva tari", mai noteaza autorii planului, fara a mentiona in mod direct Rusia.
Planul privind securitatea energetica mai cuprinde doua proiecte ambitioase: construirea a doua gazoducte care sa transporte gaz din Asia Centrala (Nabucco) si Africa, precum si realizarea unei retele care sa permita tarilor UE sa se ajute reciproc, in cazul in care Rusia "inchide robinetul", asa cum s-a intamplat in iarna anului 2006, cand Moscova a oprit pentru scurt timp livrarile de gaze in urma unei dispute cu Ucraina.
In ciuda intentiei UE de a se baza din ce in ce mai mult pe energia regenerabila, acest lucru nu se va intampla prea curand. Potrivit estimarilor facute de specialisti, pana in 2020, cantitatea de gaze importate va creste de la 61 la 73%, iar Rusia va ramane principalul furnizor daca nu se iau masuri.
Una dintre ele consta in ajungerea la un acord in ceea ce priveste proiectul Nabucco, amenintat inainte de a fi demarat de intelegerile in domeniul energiei pe care Rusia incearca sa le incheie in regiunea Marii Caspice. Gazoductul ar urma sa transporte anual 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Asia Centrala catre Europa, prin Georgia, Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria.
Cea de-a doua solutie pe care mizeaza europenii este gazoductul transsaharian, care ar asigura transportul gazului nigerian in Europa. Proiectul are insa sanse si mai mici de reusita decat Nabucco, rusii miscandu-se mai rapid si in acest caz.
Comisarul european pentru Energie, Andris Pielbags, s-a deplasat in septembrie in Nigeria pentru a oferi sprijin financiar realizarii proiectului. Cu o saptamana inaintea lui, reprezentantii Gazprom au incheiat insa un acord cu Nigerian National Petroleum Corporation privind crearea unui joint venture pentru productia si transportul gazului.
Toate aceste proiecte vor fi aplicate paralel cu planul 20/20/20, menit sa combata schimbarile climatice. Acesta prevede cresterea cu 20% a eficientei energetice, reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera, fata de nivelul anului 1990, si utilizarea in proportie de 20% a biocombustibililor pana in 2020.
Comisarul european pentru Programare Financiara si Buget, Dalia Grybauskaite, a declarat miercuri ca politica energetica ar trebui sa fie "una dintre prioritatile bugetului comunitar". Banii alocati ar urma sa fie folositi pentru a gasi solutii privind eficienta energetica, pentru investitii in tehnologii moderne si pentru crearea de surse de energie regenerabila, a mai precizat comisarul.
