Gandaci care excreteaza petrol sau balegar transformat in electricitate. Costume de baie care incarca iPoduri, combustibil diesel scurs din scutece murdare ori cuburi de gheata sarata de marimea New Yorkului care sa dea un impuls curentilor oceanici.Oamenii de stiinta gasesc solutii dintre cele mai extreme pentru a salva lumea de incalzirea globala.
121 de uzine din SUA transforma deja balegarul in electricitate, iar cercetatorii de la Universitatea din Texas spun ca excrementele vacilor din toata tara ar putea asigura 3% din consumul national de energie. Oamenii de stiinta texani nu sunt insa singurii care s-au gandit sa apeleze la excremente sau la reziduuri pentru a mai reduce din calvarul planetei.
Chiar daca suna bizar, cercetatorii de la o companie din Silicon Valley au reusit sa modifice genetic insecte astfel incat sa excreteze petrol brut dupa ce le-au hranit cu reziduuri agricole precum aschii de lemn sau spice de grau. Cercetatorii spun ca, daca ar fi produs la scara larga, acest “petrol 2.0” nu numai ca va fi regenerabil, dar va emite mai putin dioxid de carbon decat cantitatea absorbita din atmosfera de materia prima din care este fabricat.
Combustibil din scutece murdare si calculatoare stricate
Lista continua. Compania canadiana Dynamotive a gandit un nou tip de combustibil ecologic provenit dintr-o sursa de energie ce sta de mult sub nasul oamenilor: sistemul de canalizare presarat cu deseuri de natura umana. Cercetatorii companiei spun ca petrolul extras din aceste reziduuri poate fi folosit in locul combustibililor fosili pentru a asigura caldura si energie pentru boilere si motoare diesel.
Iar AMEC, companie ce ofera servicii de inginerie si de product management pentru industria energetica, vrea sa construiasca o uzina in Quebec care sa transforme scutecele murdare in combustibil diesel sintetic. Si asta pentru ca scutecele folosite, incalzite la o temperatura de 600 de grade Celsius, pun la dispozitie plastic, rasina, fibre si excremente ce pot fi transformate in petrol sau mangal.
Pe de alta parte, fermierul texan John Rivera se lauda ca poate extrage, cu ajutorul unor “reactori”, cantitati nelimitate de biocombustibil – botezat de el Vetroleum – din reziduurile de la ferma sa, precum boabe de fasole, orez sau graunte. Vetroleumul poate fi rafinat apoi pentru a da nastere benzinei sau chiar combustibilului de avion, circa 27 kg de deseuri putand produce in jur de sase galoane de combustibil. Asta in timp ce compania americana Global Resource Corp. lucreaza la o masinarie care sa transforme cauciucurile uzate si alte forme de reziduuri solide in petrol pentru incalzit sau in gaze naturale fara emisii poluante daunatoare. Noua tehnologie ar putea fi folosita abia in cativa ani.
Nici romanii nu s-au lasat mai prejos in acest sens. In primavara lui 2008, o echipa de oameni de stiinta din Romania, Turcia, Japonia si Canada a reciclat placi cu circuite din computerele aruncate la gunoi si a gasit o metoda ingenioasa de a inlatura materialele toxice din ele, obtinand uleiuri ce pot fi folosite, de exemplu, pe post de combustibili sau de materie prima pentru plastic.
Designerii americani au gasit si ei solutii extreme pentru obtinerea unor surse alternative de energie. Printre ele se numara costumul de baie solar conceput de Andrew Schneider, acoperit cu fasii subtiri de film fotovoltaic ce pot incarca, la nevoie, printr-un port USB, gadgeturi de tipul iPodului. Inventatorul a explicat ca doua ore de plaja sunt suficiente pentru a incarca gadgetul de la Apple. Tot in aceasta directie, o sala de fitness din Hong Kong s-a dotat cu aparate ce transforma in electricitate vibratiile produse de efortul clientilor. De exemplu, energia electrica produsa de o clienta in timp ce pedala furibund pe unul dintre aceste aparate, pe ritmurile Madonnei, a fost stocata intr-o baterie ce asigura o parte din lumina salii.
Cuburi gigantice de sare
Pe langa exploatarea deseurilor in scopuri energetice, oamenii de stiinta au gasit si solutii extreme mult mai de amploare si mai costisitoare pentru a diminua alimentarea incalzirii globale. Cele mai noi scenarii prevad ca Arcticul se va topi complet chiar in 2013. Acest fenomen va dilua marile sarate cu apa proaspata, slabind curentii oceanici care transporta caldura in jurul lumii si regleaza astfel climatul global, ceea ce ar duce la disparitia vietii marine, pierderea capacitatii oceanelor de a elimina gazele cu efect de sera sau la racirea radicala a nordului european.
In parteneriat cu:
Cu 50 de miliarde de dolari, expertii cred insa ca situatia poate fi rezolvata. Resalinizarea apelor de la Polul Nord, cu ajutorul unor cuburi gigantice de sare lansate in apropierea Groenlandei, ar putea fi una dintre solutiile pentru pastrarea ghetarilor la locul lor. Inginerul industrial Peter Flynn, de la Universitatea din Alberta, s-a gandit la o modalitate curajoasa de a da un impuls curentilor daca acestia incep sa leneveasca: un cub de gheata sarata de marimea orasului New Mexico. Iarna, vantul va pompa apa sarata in varful bucatilor de gheata, creand astfel straturi noi extrem de sarate. Primavara, cand o parte dintre ghetari se topesc, apa densa si sarata se va scufunda adanc in ocean. Rezultatul pe care il asteapta Flynn este o crestere de 6% a curentilor.
O alta problema cu oceanele este incalzirea lor: apele calde dau ghes uraganelor si cu cat temperaturile vor creste, cu atat mai multe furtuni vom avea de infruntat. Inventatorul Phil Kithil din New Mexico vrea sa introduca 1,6 milioane de pompe de racire in Golful Mexic: ar avea nevoie pentru asta de patru luni, de 100 de ambarcatiuni si de cinci miliarde de dolari pentru a le instala. Sistemele de racire vor fi puse in functiune de miscarea valurilor: valurile mari vor determina o putere mai mare de racire, deci ele vor fi puse in functiune doar de “simptomele” unui uragan.
Paturi peste Alpi
Cum ghetarii se topesc din ce in ce mai mult si mai repede, iar Alpii risca sa-si piarda un sfert din podoabele albe peste 40 de ani, statiunile montane din Elvetia s-au gandit sa acopere ghetarii cu paturi realizate dintr-un material special, care tine racoarea inauntru si caldura in afara. Materialul are poliester pe deasupra, care reflecta ultravioletele, si polipropilena in interior, un polimer folosit in uniformele militare pentru a bloca caldura. In 2005, un proiect-pilot s-a desfasurat cu succes pe ghetarul Gurschen: aria acoperita s-a topit cu 80% mai putin decat cea din jurul ei, ceea ce a dus apoi la imbracarea unei suprafete de marimea a sase terenuri de fotbal pe ghetarul Vorab. Ideea este pe cat de indrazneata, pe atat de scumpa: 2,5 kilometri patrati imbracati inseamna 12 milioane de dolari.
Padurile tropicale stau la fel de rau. Pierd teren si specii in fiecare zi, iar expertii prevad ca pana in 2050 acestea vor disparea definitiv daca cererea pentru lemn va creste in acelasi ritm. Ele sunt insa habitatul a jumatate din speciile de plante, de animale si de microorganisme din lume si sursa pentru un sfert din medicamentele pe care le folosim in prezent. ArborGen, o companie din sudul Carolinei, a propus “producerea in masa” a copacilor, prin plantatii modificate genetic.
Specialistii companiei lucreaza la identificarea unor gene utile ale catorva zeci de specii de copaci pentru a produce cu ajutorul lor arbori cu caracteristici speciale, cum ar fi cresterea rapida, toleranta la stres si lignina redusa (materialul care trebuie eliminat chimic pentru a produce hartie). Accelerand ciclul de crestere a copacilor, ei vor sa scada timpul de crestere a brazilor, de exemplu, de la 30 la 18 ani. Supercopacii sunt insa foarte scumpi si necesita eforturi foarte mari: 120.000 de dolari pe o arie de 2,5 kilometri patrati, plus ca, dupa ce oamenii de stiinta dezvolta o linie noua, ei trebuie sa se ocupe de fiecare plantare.
La randul lor, oamenii de stiinta de la Universitatea din Bristol au calculat ca inlocuirea culturilor agricole din America de Nord si din Europa cu unele inzestrate natural sa reflecte lumina soarelui inapoi in spatiu ar putea reduce temperatura globala cu circa 0,1 grade Celsius. Principiul din spatele solutiei lor este unul simplu si se trage de la datele trimise de satelitii ce monitorizeaza reflectivitatea de-a lungul planetei, insa ramane de cercetat care dintre varietatile de plante vor fi cele mai potrivite pentru aceasta sarcina. Totodata, tehnica poate fi aplicata doar in Europa si in America de Nord – prin stimularea fermierilor, ca in cazul recoltelor pentru biocombustibili – si asta pentru ca, in sezonul agricol asiatic, norii se ocupa in mare de reflexie. Aceasta inseamna ca reducerea temperaturii se va simti cel mai mult in America de Nord, in Europa si in regiuni invecinate si va fi concentrata mai ales in timpul verii, cand ar putea avea loc o racire cu circa un grad Celsius.
Orase vopsite in alb
Iar omul de stiinta Hashem Akbari, de la laboratorul californian Lawrence Berkeley, crede ca vopsirea in alb a celor mai mari orase ale lumii ar putea evita cresterea emisiilor cu gaze de sera asteptata pentru urmatorii zece ani. Constructiile si suprafetele albe reflecta mai multa lumina solara decat cele vopsite in tonuri intunecate, spune el. Iar lumina solara reflectata nu contribuie la efectul de sera, spre deosebire de caldura eliberata in atmosfera de suprafetele intunecate ce stau la soare. In plus, daca ar lucra in cladiri albe, oamenii ar putea renunta la aparatele de aer conditionat, care mananca o cantitate mare de energie. Hashem Akbari a calculat ca vopsirea in alb a 100 dintre cele mai mari metropole ale lumii inseamna o crestere cu 0,03% a luminii solare reflectate de pe Pamant, ceea ce ar evita incalzirea cauzata de 44 de miliarde de tone de dioxid de carbon emise in atmosfera.
Miniinsulele, case pentru mii de specii de pasari si animale, sunt din ce in ce mai putine. Poluarea si ridicarea nivelului marii sunt principalele cauze. Efectele nu se propaga numai asupra animalelor, ci si asupra oamenilor: calitatea apei scade, creste pericolul inundatiilor. Inventatorul Bruce Kania vrea sa construiasca astfel de insule, mai rezistente, cu ajutorul unor straturi de polimer, pe care sa le acopere cu vegetatie. Radacinile plantelor vor strabate matricea din plastic pana la apa de dedesubt, iar microbii se vor agata de fibrele de polimer si vor coloniza sistemul de radacini, formand un strat de “biofilm” care purifica si oxigeneaza apa.
Chiar daca o insula de 2,5 kilometri patrati costa 800 de milioane de dolari, omul de stiinta e sigur ca metoda lui merita toti banii pentru a proteja mediul. De altfel, inginerul Frank Stewart a obtinut o bursa de doi ani de la statul Montana pentru a testa calitatea apei in bancurile cu pesti, iar rezultatele cercetarii lui ar putea aduce prima proba a faptului ca insulele curata apa.
Excrementele de vaca, mai periculoase decat CO2
Studierea surselor de alimentare a incalzirii globale a scos la iveala si cauze mai ciudate, mai surprinzatoare. Astfel, de exemplu, potrivit Organizatiei Mondiale pentru Agricultura si Alimentatie, cresterea bovinelor este responsabila pentru 65% din totalul emisiilor de dioxid de azot, provenite mai ales din excrementele animalelor, cu un potential de incalzire globala de 296 de ori mai mare decat CO2. Iar activistii de mediu au avertizat ca fiecare search pe Google omoara un pui de foca si asta pentru ca folosirea globala a Internetului, cu un trafic de peste 1,5 miliarde de utilizatori online in toata lumea, duce la sporirea consumului de electricitate cu 10% in fiecare an.
