Investitorii canadieni au exploatat un mecanism controversat în tratatele internaționale de investiții pentru a contesta reglementări de interes public în 24 de țări diferite, potrivit unui studiu publicat pe 5 august de Centrul Canadian pentru Politici Alternative (CJAP), se arată într-un comunicat al Alburnus Maior.
Raportul semnat de Hadrian Mertins-Kirkwood, cercetător pe probleme de comerț și de investiții, documentează 55 de cazuri cunoscute în care investitorii canadieni, folosind mecanismul de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS) au dat în judecată guvernele străine în tribunale comerciale internaționale. S-a constat că ISDS a fost utilizat în majoritatea covârșitoare a cazurilor pentru a contesta gestionarea resurselor și a măsurilor de protecție a mediului în țările în curs de dezvoltare.
Studiul apare în contextul în care o nouă cerere de arbitraj între investitori și stat a fost depusă la Banca Mondială pe 30 iulie de către firma canadiană Gabriel Resources Ltd. Compania pretinde că întârzierile suferite de controversatul proiect minier Roșia Montană au încălcat obligațiile guvernului prevăzute în tratatul de investiții.
Studiul poate fi citit integral aici
„ISDS ar trebui să protejeze investitorii străini de acțiuni guvernamentale arbitrare, dar, în practică, este utilizat de corporații multinaționale pentru a intimida guverne democratice să se retragă din acțiunile întreprinse de acestea în interesul public. Companiile canadiene, în special cele miniere, se numără printre cele mai abuzive din lume, atunci când vine vorba de ISDS”, spune Mertins-Kirkwood.
Studiul concluzionează că 62% din cele 55 de cazuri care implică ISDS sunt în sectoare de resurse sau de energie. Începând cu anul 2006, chiar 78% dintre cazuri au fost în aceste industrii. De asemenea, 58% din cazuri contesta măsurile de gestionare a resurselor sau de protecție a mediului luate de guverne. Începând cu anul 2006, proporția este de 72%. 56% din cazuri au fost deschise împotriva țărilor în curs de dezvoltare, în special în America de Sud și Centrală. Începând cu anul 2006, proporția este de 72%.
Investitorii canadieni au câștigat (sau au obținut un aranjament favorabil) în doar patru dintre cele 28 cazuri încheiate, adică o rată „de succes” de doar 14%. De asemenea, între aceste cazuri nu s-a numărat niciunul în care investitori stabiliți în Canada să invoce un tratat de investiții canadian. 17 cazuri ISDS care implică investitorii canadieni sunt încă în curs de desfășurare.
Din cele 55 de cazuri identificate in studiu, doar patru au dus la un rezultat favorabil pentru investitorul canadian. În comparație, Canada a pierdut aproape jumătate din cazurile ISDS cu care s-a confruntat din partea investitorilor străini și a fost presată să retragă reglementări importante în sectoare ca sănătatea publică sau protecția mediului ca urmare a acestor pierderi.
„Tratatele de investiții au compromis democrația canadiană și spațiul de politică democratică de tranzacționare. Per ansamblu și dovedit istoric, aceste tratate nu au creat un mediu de investiții transparent și previzibil pentru investitorii canadieni. Având în vedere aceste costuri ridicate și beneficiile slabe, dovezile nu sprijină extinderea continuă și intensificarea tratatelor de investiții canadiene, sau includerea de mecanisme ISDS în acordurile de comerț liber schimb, cum ar fi CETA și TPP.” spune Mertins-Kirkwood.
Citește și:
O nouă Roșia Montană la Rovina
Cercetașul care vrea să salveze Roșia Montană
Roșia Montană, 1884 de ani de atestare documentară
Tipul de baraj minier propus pentru Roșia Montană este un pericol pentru populație și mediu