Inspirate de zborul în formație al gâștelor migratoare, companiile aeriene testează tehnologii care reduc consumul de combustibil. Noile tehnologii promit scăderi de până la 10% ale consumului de carburant pe durata unui zbor.
Păsările migratoare oferă lecții valoroase pentru aviația modernă. Aceasta este un sector puternic poluant și greu de decarbonizat.
Un nou val de inovații inspirate din zborul gâștelor promite economii semnificative în industria aeronautică.
Airbus și Delta Air Lines vor testa în 2025 aceste soluții pe rute transatlantice. Inițiativa face parte din eforturile de a inova și decarboniza un sector responsabil de peste 2% din emisiile globale.
În paralel, industria investește în combustibili sustenabili, care rămân scumpi și greu de produs la scară largă.
O idee veche de secole, revitalizată cu ajutorul tehnologiei
Încă din secolul al XVI-lea, Leonardo da Vinci era fascinat de zborul păsărilor.
Observațiile sale au fost sintetizate în „Codex despre zborul păsărilor”.
Aceasta este o lucrare considerată pionieră în biomimetism – studiul naturii pentru soluții de design eficiente.
Abordarea revine în actualitate, susținută de tehnologia modernă.
În 2019, Airbus a lansat proiectul fello’fly, inspirat de zborul gâștelor în formație „V”.
Aceste păsări economisesc energie prin plasarea strategică în aerul tulburat creat de cele din față.
Tehnica este denumită „wake energy retrieval” – recuperarea energiei cinetice din siajul altui avion.
Astfel, un avion poate zbura în aerul turbulent generat de altă aeronavă și economisi combustibil.
Prin această metodă, consumul de carburant poate fi redus cu până la 5–10% pe durata unui zbor.
Primele teste în condiții reale
În 2023, proiectul a evoluat în inițiativa Geese, finanțată cu 10 milioane de euro și susținută de Sesar. Sesar este organismul de cercetare al Uniunii Europene pentru managementul traficului aerian.
În aprilie 2025, Delta Air Lines și Airbus vor testa această tehnică în zboruri transatlantice.
„Primul pas va fi să vedem dacă distanța poate fi redusă fără a compromite siguranța”, a declarat pentru BBC Amelia DeLuca, director de sustenabilitate la Delta.
Manevra testată se numește „rendez-vous”.
Aceasta presupune ca două avioane să se sincronizeze și să zboare la doar 2,2 km distanță.
Distanța este mult mai mică decât standardul actual de 5,5–9,2 km.
De ce zborurile transatlantice?
„Există foarte puține soluții sustenabile pentru aeronavele mari care zboară astăzi”, explică DeLuca.
Combustibilul sustenabil este printre singurele opțiuni disponibile.
Un zbor lung, transatlantic, are un consum mare, deci beneficiul de 5% este semnificativ.
„Așa că un beneficiu de 5% pentru un zbor care traversează Atlanticul cu un avion mare, care consumă foarte mult combustibil, are cel mai mare impact”, explică DeLuca.
Biomimetismul, tot mai prezent în aviație
Airbus explorează și alte soluții inspirate din zborul păsărilor.
Prin laboratorul său de inovație UpNext, compania testează aripi ultra-flexibile, lungi și subțiri. Acestea se adaptează la curenți de aer și turbulențe, imitând aripile morfologice testate de NASA.
Boeing testează acoperiri inspirate de frunza de lotus, pentru a reduce adeziunea insectelor pe fuselaj.
Lufthansa colaborează cu BASF la proiectul AeroShark – o folie ce imită textura pielii de rechin.
Toate aceste inovații contribuie la economii de combustibil și eficiență sporită.
„Păsările sunt expertele zborului, așa că folosim natura pentru a inspira tehnologia”, a spus Julie Kitcher, director de sustenabilitate la Airbus.
Provocarea combustibililor sustenabili
Zborul în formație promite reduceri importante de consum, dar combustibilul sustenabil (SAF) rămâne esențial.
În 2024, Delta a economisit peste 65.800 de tone de combustibil și și-a mărit de patru ori utilizarea SAF. însă acest tip de combustibil reprezintă încă sub 1% din totalul utilizat.
„Principalul obstacol este aprovizionarea cu combustibil sustenabil”, a transmis DeLuca.
Dar se declară încurajată de angajamentul Airbus de a cumpăra milioane de galoane anual începând cu a doua jumătate a anului.
Acest angajament oferă „fermierilor din comunitățile rurale un motiv să redirecționeze producția de etanol din porumb și soia către combustibilul sustenabil pentru aviație”.
Julie Kitcher adaugă: „Este vorba despre dezvoltare economică și socială în comunitățile rurale. Crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții în aceste comunități. Este o industrie nouă, așa că va fi o mare oportunitate de dezvoltare pentru aceste locuri.”
Totuși, costurile ridicate rămân o problemă.
„Să presupunem că astăzi kerosenul costă aproximativ 2,50 dolari pe galon. Dacă ne uităm la SAF, prețul pe galon poate fi de peste trei ori mai mare. Dacă producția trebuie să crească, atunci se va putea reduce și prețul.” – spune Stephen Trent de la Citigroup, analist financiar specializat în domeniul aviației și al transporturilor.
Pe măsură ce industria aeronautică își propune neutralitatea climatică până în 2050, soluțiile inspirate de natură capătă o relevanță tot mai mare.
De la formațiile de zbor ale păsărilor migratoare la structura aripilor vulturilor sau pielea rechinilor, biomimetismul promite câștigă teren.
Această abordare promite un viitor mai curat pentru aviația globală.
CITEȘTE ȘI:
World Finance premiază Wizz Air pentru reducerea emisiilor de carbon
Zeci de organizații și cercetători cer taxă pentru aviaticii frecvenți
