După ce scrisoarea deschisă a 40 de ONG-uri și grupuri civice către autoritățile române, privind soluțiile sustenabile pentru un aer curat în orașele din România, a rămas fără răspunsuri, Ambasada Sustenabilității în România a făcut un apel către Comisia Europeană pentru identificarea acestora.
„Vă aducem la cunoștință demersul Aerul nu are culoare politică susținut de 40 de organizații neguvernamentale, în speranța că ne puteți îndruma în privința continuării sale până la atingerea obiectivului nostru comun, anume deblocarea implementării de soluții sustenabile pentru aer curat în marile orașe din România, în conformitate cu angajamentele asumate la nivel european”, se specifică în apelul către Comisia Europeană.
Pe 17 ianuarie 2020, cele 40 de organizații neguvernamentale au transmis o scrisoare deschisă autorităților publice locale din București și din marile orașe, autorităților centrale cu responsabilități legate de calitatea aerului, protecției mediului și sănătății publice, partidelor politice parlamentare, viitorilor candidați la funcții din cadrul Primăriei Generale a Municipiului București, primăriilor de sector și primăriilor marilor orașe din România. Până la sfârșitul lunii ianuarie, au răspuns doar două dintre instituțiile vizate – Agenția pentru Mediu și Primăria Sectorului 5, ale căror răspunsuri le găsiți aici – b20aer.ro/raspunsurile-autoritatilor
„Răspunsurile pe care le-am primit nu satisfac nevoia de informare a publicului și nu dovedesc capacitatea de a rezolva probleme, deoarece am solicitat răspunsuri concrete prin care, în mod profesionist, înțelegem strategii implementabile însoțite de obiective măsurabile și un calendar de implementare. De asemenea, semnalizăm lipsa de reacție și transparență, cât și capacitatea scăzută de comunicare a instituțiilor responsabile de calitatea aerului din București, dovedită atât prin necomunicarea răspunsurilor la solicitarea ONG-urilor preocupate de poluarea aerului, dar mai ales prin lipsa unei comunicări directe în care ne-ar fi putut anunța că mai au nevoie de timp pentru a finaliza planurile de mediu sau ne-ar fi putut transmite inclusiv refuzul de a răspunde solicitării noastre”, declară Dragoş Tuţă Mihaylov, președintele Ambasadei Sustenabilității din România.
Apelul către Bruxelles vine și în contextul unui Eurobarometru publicat de Comisia Europeană în luna noiembrie a anului trecut, care spune că „peste două treimi din cetățenii europeni consideră că Uniunea Europeană ar trebui să propună măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea calității aerului. Dintre cei peste 27.000 de cetățeni intervievați în toate statele membre ale UE, peste jumătate din respondenți consideră că gospodăriile, producătorii de automobile, producătorii de energie, fermierii și autoritățile publice nu depun suficiente eforturi pentru a promova o calitate bună a aerului”.
„Peste șase din zece români se tem de efectele poluării asupra sănătății, dar sunt mai puțin informați decât europenii în privința schimbărilor pe care le pot face. Majoritatea așteaptă soluții de la autorități și de la marii producători industriali, care sunt priviți și ca principalii responsabili. La nivel european, un studiu privind cele mai sănătoase capitale a plasat Bucureștiul pe locul 44 din 46”, se mai arată în Eurobarometru.
Totodată, Ambasada Sustenabilității în România a lansat b20aer.ro, un site dedicat conștientizării problemei aerului din Bucuresti și din marile orașe din țară, atât în rândul cetățenilor, cât mai ales în rândul liderilor politici administrativi.
„Cu această ocazie, facem un apel către toți cei care conștientizează gravitatea problemei aerului din România: dacă vedeți un șantier care nu respectă regulile de mediu, dacă aveți și voi plasa de la geam plină de praf deși o curățați în mod regulat, dacă spațiul verde de lângă bloc s-a transformat în parcare și tot așa, faceți o fotografie, publicați-o pe Facebook cu hashtag-ul #B20AER, sau trimiteți-o pe WhatsApp la 0728300961 ori la contact@ambasadasustenabilitatii.ro și noi o preluăm pe canalele noastre. Pentru că aerul nu are culoare politică!”, încheie Dragoș Tuță.
