După șapte ani de la adoptarea formei anterioare și patru ani de dezbateri pentru modificarea lui, Codul Silvic a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților. Noua lege cadru încurajează producția internă, valoarea adăugată a lemnului, introduce plata pentru serviciile ecosistemelor și catalogul pădurilor virgine. Dar efectele pozitive depind de înțelepciunea cu care prevederile vor fi aplicate.
“S-a creat un cadru favorabil pentru îmbunătățirea modului de gospodărire a pădurilor însă legislația subsecventă va trebui să fie modificată cu înțelepciune pentru ca efectele pozitive ale legii să fie tangibile”, spune Costel Bucur, specialist în păduri din cadrul WWF.
În primul rând, Codul Silvic enunță principiile de valorificare a masei lemnoase din proprietatea publică a statului și creează premisa de încurajare a firmelor care dau plus valoare lemnului recoltat. De asemenea, se pun bazele pentru plățile pentru serviciile furnizate de ecosistemele forestiere, urmând să fie elaborată modalitatea de calcul pentru aceste plăți compensatorii.
“Vorbim despre pionierat pentru că nu există în multe țări din lume (această prevedere, n.r.). Veniturile administratorilor de păduri, și implicit ale proprietarilor, sunt constituite in principal din vânzarea masei lemnoase, în prezent, dar s-a introdus acum posibilitatea obținerii de venituri din contravaloarea serviciilor oferite de către ecosistemele forestiere plătite de către beneficiarii direcți și indirecți”, spune Costel Bucur. El dă exemplul unui bazinet forestier care are mai multe funcții de protecție – protecția solului, protecția unor obiective din aval, căi de transport etc. Toată lumea se bucură că pădurea este gestionată cu restricții, că nu se taie ca într-o unitate normală de producție și că există o grijă suplimentară, ceea ce produce proprietarului niște pierderi. Codul Silvic creează posibilitatea ca pierderile să fie suportate de beneficiari.
Codul Silvic prevede, de asemenea, crearea catalogului pădurilor virgine, ceea ce înseamnă că pădurile în care intervenția omului este interzisă vor fi monitorizate și vor fi securizate pentru totdeauna. Prin acest catalog, autoritățile vor asigura intangibilitatea pădurilor virgine din țara noastră.
Ne putem bucura pentru introducerea unei griji suplimentare pentru funcția ecoprotectivă a pădurii și protecția naturii” – Costel Bucur.
La rândul său, Attila Korodi, fost ministru al Mediului, salută aprobarea Codului Silvic care “răspunde la câteva boli sistemice ale administrării pădurii și tăierii lemnului”. În primul rând, legea cadrul permite ca proprietarii de păduri mici să aibă contracte de pază cu ocoalele silvice, având dreptul să exploateze maxim 3 mc dintr-un hectar de pădure proprietate private. “Mulți au zis că scăpăm suprafețe importante de păduri din amenjamente, mai mult de 1 milion de hectare, dar scoaterea a 3 mc e mult mai puțin ca în amenajamente, e un instrument mult mai bun de protecție”, spune Attila Korodi.
Noul Cod Civic pune, de asemenea, o limită pentru multinaționalele care exploatează masiv lemn din păduri. Noua lege cadru prevede că un grup economic poate exploata maxim 30% dintr-o specie de lemn.
O altă prevedere importantă se referă la faptul că lemnul pus în circuit economic poate fi achiziționat de companii care au obligația de a prelucra pe plan local cel puțin 40% din lemn. Din cauza directivelor UE nu s-a putut limita exportul de lemn, dar orientarea Codului Silvic către producție internă ajută la reducerea numărului de containere cu lemn pregătite mereu să plece în China.
Varianta asta poate fi aplicată, dar e nevoie imediat de normative de aplicare precise pentru că sunt convins că vor fi încercări să se mențină niste breșe din partea celor influențați negativ”, spune Attila Korodi.
Potrivit Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, vânzarea masei lemnoase se va face în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, pornind de la următoarele principii:
- valorificarea superioară a masei lemnoase;
- valorificarea masei lemnoase pe picior se va face doar către operatori economici atestati;
- sprijinirea dezvoltării satului românesc prin prelucrarea locală a masei lemnoase;
- prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase necesare încălzirii locuințelor populației;
- transparența vânzării și comercializării masei lemnoase;
- obligativitatea prelucrării de către operatorii comerciali, în proporție de 40%, a bușteanului achiziționat;
- măsuri antimonopol prin care un operator economic nu va putea achiziționa sau procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă, din fiecare specie;
- asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri de stat; aceștia vor avea drept de preempțiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preț și în condiții egale de vânzare.
Puteți citi și:
Un dosar penal în primele trei luni de funcționare a Radarului Pădurii
