"Pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin unitatilor direct sub ordonate, consiliile populare vor asigura dezvoltarea de surse proprii de energie din biogaz, energia eoliana, solara, punerea in functiune
de noi microhidrocentrale in vederea extinderii utilizarii acestor surse noi pe plan local." este un citat din hotararea nr. 4 din 1981 privind planul de dezvoltare a Republicii Socialiste Romania. Actul purta semnatura presedintelui RSR, Nicolae Ceausescu.
De la Ceausescu incoace, cu mici exceptii, lumea a avut cu totul alte preocupari. Dar vremurile s-au schimbat, iar ultimii ani au adus o adevarata febra mondiala a energiei regenerabile. Nu de mult, Romania a intrat in hora, ca membru al Uniunii Europene, iar in trei ani va trebui sa-si mareasca procentul de energie regenerabila de la 29 la suta, cat e acum, la 33 la suta. De cateva luni, cei cativa pionieri din Romania ai energiei regenerabile asista la o avalansa de anunturi privind investitii in domeniu. Se vorbeste deja despre zeci, sute de milioane, ba chiar despre miliarde de euro. Insa multi dintre viitorii jucatori, mici sau mari, par a astepta un semn de la stat fiindca, spun ei, e un domeniu care nu se poate dezvolta decat cu ajutorul unor facilitati serioase.
Farmecul inceputului
Suntem in Constanta, in anul 2003. ABB, gigantul mondial al echipamentelor energetice, incearca o asociere cu Portul Constanta pentru construirea unei centrale eoliene. Proiectul esueaza, se pare din motive birocratice, insa este, ulterior, renascut ca idee, dar cu americanii de la General Electric. Se afla inca in stadiul de idee. Tot in Dobrogea, de la o idee a plecat si Gheorghe Tripon, PDG la Green Energy SRL. Acum sunt trei turbine, la Valea Nucarilor, in Tulcea, ale unui grup de firme din care mai fac parte Blueline si Electrogrup.
Drumul pana acolo e aproape pustiu, iar vantul bate din ce in ce mai tare cum te apropii e prima turbina. "Si asta nu-i nimic", povesteste paznicul Mihai Manea, care are grija de utilaje. "Studiam cum sa imbunatatesc eficienta energetica la fabrica unui prieten din Arad. Asa am ajuns la ideea cu eoliana. Prima turbina ne-a costat 350.000 de euro, era second-hand", spune Tripon. Trei turbine sunt montate acum la Valea Nucarilor, toate la mana a doua. "Oricum, nu gasesti noi, trebuie sa astepti la rand trei-patru ani, la toti fabricantii din lume".
Au inceput sa produca acum o luna si ceva, insa intuieste ca, desi e o afacere prin prisma viitoarei epuizari a surselor clasice, fara sprijinul statului o sa fie greu. "Bancile nu-ti dau credit daca nu ai o productia asigurata", spune Tripon. Cat despre fondurile UE, si aici e o problema: atat cat vor fi, cateva milioane de euro, nu se dau decat pentru utilaje noi. Una peste alta, greutatile inceputului au farmecul lor: "Presa straina a fost impresionata ca mergem la interventie cu caruta, din cauza drumului prost, care se infunda cand ploua…", spune Tripon zambind. Firmele au cumparat si terenul. Si portughezii de la Martifer, o companie cu afaceri de sute de milioane de euro, au luat teren, tot in zona, langa Babadag, de la consiliul local. Ei s-au angajat sa achite, prin firma de energie eoliana Eviva Nalbant, pe care o controleaza, peste 30.000 de euro anual pentru 200 de hectare concesionate.
Grivco, pe urmele mosierului vizionar
E sigur ca Dobrogea e una dintre cele mai bune zone pentru energie eoliana. Si in comuna constanteana Valu lui Traian se fac pregatiri. Au vant din belsug. Viceprimarul Nicolae Bucel face un scurt inventar: iarna, crivatul sufla din nord, mai sunt si vanturile puternice din sud-est (vara), plus cele din sud-vest. "Au o frecventa cuprinsa intre 86 si 92 la suta." Dar nu e chiar o noutate. In urma cu o jumatate de veac, mosierul din Valu, un anume Hortopan, o luase inaintea vremurilor. A instalat o statie care producea energie. "Era o elice care transforma vantul in curent, pentru mosia lui si pentru scoaterea apei din fantani, de la adancimi foarte mari", spune viceprimarul. Astazi, comuna asteapta oferte. Studiul de fezabilitate e gata, amplasamentul e pe un deal la fel ca pe vremea mosieru lui, ramane sa intre in proiect o firma, pentru un parteneriat public-privat. "Am auzit de Grivco, dar nu suntem siguri", spune viceprimarul.
Conform presei, in luna mai firma familiei Voiculescu si-a declarat interesul pentru a lua in concesiune teren, in vederea instalarii a zece centrale eoliene. Puterea instalata va fi de 20 MW, iar investitia de 25 de milioane de euro. Anul trecut, aproximativ un sfert din energia furnizata de Grivco a fost produsa din surse regenerabile. Procentul exact, 27,6 la suta, este energie hidro.
Specialistii de la Grivco au facut, de altfel, un inventar al avantajelor si al dezavantajelor pe care le presupune productia de energie verde. Dan Loghin, director de profil in companie, face o enumerare. Pe de-o parte, avem avantajele: sunt regenerabile, au cheltuieli de operare relativ mici, sunt eficiente economic (atat timp cat exista stimulente financiare), si, in plus, creeaza o buna imagine. Pe de alta parte, exista si dezavantaje majore. La eolian si solar, productia e discontinua, iar la biomasa – sezoniera. De asemenea, trebuie capital mare de investit la inceput, iar la eoliana mai apar si preturile terenurilor. Nu in ultimul rand, completeaza Loghin, avem de-a face cu lipsa echipamentelor (pe plan mondial cererea e foarte mare), precum si de nevoia de fonduri suplimentare pentru distribuitorii de energie pentru completarea si actualizarea retelei de transport si distributie.
Rompetrol: sprijinul statului e in mare parte inexistent
Si Rompetrol are proiecte in domeniu. Vinde deja motorina cu doi la suta biodiesel, dar planul e ca aceasta sa fie produsa chiar "in casa", probabil de anul viitor. Instalatia de biodiesel de la Petromidia va avea o capacitate de 60.000 de tone pe an, spune vicepresedintele grupului, Dumitru Manoiu. Alte proiecte pe energie verde sunt recuperarea si valorificarea energetica a hidrogenului din gazele de rafinarie, promovarea in viitor a bioetanolului si a Bio-ETBE-ului drept componenti de amestec in benzina ecologica, realizarea unor instalatii de cogenerare care pot utiliza si componente din biomasa.
"Proiectele au fost incepute si se afla in diferite stadii de executie, insa unele au avut mici intarzieri sau decalari, in special din cauza lipsei cadrului legislativ care sa ofere aceleasi facilitati ca si cele din UE sau promulgarii unor prevederi din Codul Fiscal care sa stabileasca in mod clar conditiile de comercializare a produselor ori a resurselor obtinute din surse regenerabile, in special biocarburanti si energie electrica din sursa hidro si eoliana", spune Manoiu. Vicepresedintele Rompetrol afirma ca biocarburantii sunt scutiti de plata accizelor la introducerea pe piata, insa, in rest, sprijinul statului e nesemnificativ, ba chiar "inexistent" in atragerea capitalului privat pentru obtinerea energiei verzi. Aceste tipuri de energii sunt inepuizabile si nu polueaza, iar, pe de alta parte, necesita costuri ridicate si utilizeaza terenuri agricole destinate alimentatiei (in special biomasa si biocarburantii), adauga vicepresedintele Rompetrol.
Piata rapitei
Si Rompetrol, dar si Petrom-OMV – cei doi granzi ai petrolului de pe piata romaneasca, cumpara deocamdata biodiesel produs de altii. Furnizorul Petrom, grupul Martifer (Portugalia), a inaugurat in acest an o fabrica la Lehliu. Pe piata mai joaca, intre altii, si Ulerom Vaslui, controlata de omul de afaceri Adrian Porumboiu, in timp ce alti anuntati investitori, germanii de la concernul MAN Ferostaal, urmau sa construiasca o fabrica in judetul Sibiu, insa nu au mai facut, deocamdata, acest lucru. Rapita romaneasca, una dintre materiile prime pentru biodiesel, a devenit atractiva si pentru altii. Astfel, compania Central EU Biofuels Hungary a anuntat ca va cumpara rapita din Romania pentru viitoarea sa fabrica. O declaratie de intentie a venit si de la Petrom. Pe 1 octombrie, compania a infiintat o divizie de energie care ia in calcul si proiecte pe hidro si pe eoliana. Deocamdata, cel mai mare proiect e construirea unei centrale electrice pe gaze.
Nemtii si biogazul
In domeniul biogazului, producatorii germani de la Consentis si-au anuntat intrarea pe piata romaneasca. O alta companie germana, Biogas Nord, a anuntat construirea unei centrale pe baza de biogaz in Bihor, investitie de 3,5 milioane de euro. Principiul e simplu: cocenii de porumb si balegarul devin materii prime pentru producerea de energie. Mai mult, centrala va utiliza deseurile, care vor crea energie la o fabrica de biodiesel din zona. La randul ei, caldura degajata va fi folosita in fabrica de biodiesel. Alti germani, de la Envitec Biogas, anunta construirea a 5 centrale de producere a biogazului in zona Aradului, proiect de 55 de milioane de euro. Investitorii cauta insa parteneri in randul proprietarilor de terenuri agricole, care sa furnizeze materiile prime.
Energia solara
De la eoliana, hidro ori biomasa – forme de energie capabile sa creeze o adevarata industrie, ajungem la cea solara. Razele soarelui pot fi materia prima pentru caldura, pentru incalzirea apei, dar si pentru curent. Inca suntem in faza in care alegerea unei asemenea solutii e o stire de presa. "Universitatea Transilvania din Brasov se incalzeste cu energie solara", a titrat ziarul "Bursa", cu cateva zile in urma, relatand despre instalarea panourilor fotovoltaice care vor produce curent. Producatorii mizeaza pe gospodarii, insa preturile nu-i incurajeaza prea tare pe eventualii clienti. Energia solara este inca, din motive discutabile si intrucatva neclare, foarte scumpa, si ma refer la componenta fotovoltaica, de transformare a energiei solare in energie electrica, nu termica, precizeaza analistul pe probleme de energie Catalin Dimofte. Asa ca unii proprietari au ales sa combine mai multe tipuri de energie – solara, cu eoliana si hidro.
"Daca am exploata la maximum intregul potential solar din tara noastra, am putea substitui in aceasta forma aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota de energie termica pentru incalzirea curenta", a declarat, recent, ministrul mediului, Attila Korodi. Au mai existat incercari si pe vremuri, inainte de 1989. Cei de la ARCE isi aduc aminte de panourile solare instalate la Brasov si pe hotelurile de pe litoral. Astazi insa, la preturi de cateva mii de euro pentru instalatii, e greu de crezut ca exista o piata. Deocamdata. "Pana nu-i dai romanului ceva gratis, e destul de greu sa-l convingi", spune presedintele ARCE, Ioan Silviu Lefter.
Ce o sa mearga: eoliana sau biomasa?
MIZA PE VANT. Analistul pe probleme de energie Catalin Dimofte explica de ce marii investitori aleg energia eoliana. "Tehnologia eoliana a ajuns deja la un anumit grad de maturitate, turbinele eoliene comerciale au in mod obisnuit puteri de 2-3 MW (si se dezvolta modele de 6-7 MW). Si mai e ceva. In masura gasirii unui site bun, se poate dezvolta un parc eolian cu o putere instalata de ordinul catorva zeci de MW, poate chiar in jur de o suta. Exista mari avantaje economice clare in a dispune, pe o suprafata relativ redusa, de instalatii cu astfel de puteri, in loc de a distribui instalatii mici, bunaoara de biomasa ori biogaz, pe zeci ori sute de kilometri patrati."
Pot exista, de exemplu in agricultura, investitori pentru care energia e o posibilitate de a adauga valoare afacerii lor, spune Dimofte. "Astfel de investitori pot fi interesati de instalat ii de biogaz (indiferent ca acesta din urma este utilizat ca atare, ars adica, sau drept combustibil pentru generarea de energie electrica), sau de biocombustibili – de-acum celebrul biodiesel – sau de o combinatie care ar "inchide ciclul".
La nivel industrial, energia solara e inca scumpa. La nivel micro, pot fi si "investitorii individuali", care isi construiesc casele prin combinatii de energie solara, eoliana si geotermala, adauga analistul. DAR BIOMASA? Gheorghe Voicu este cercetator stiintific de zeci de ani, mai ales pe probleme hidro si de energie eoliana. Chestionat de "Green Report", Voicu mizeaza pe biomasa, intr-un clasament al potentialului Romaniei.
– Biomasa, care este o resursa aproape clasica, va detine cea mai importanta pondere
– Eolian, tehnologie matura comercial, cu costuri acceptabile de 1.300-1.500 euro/KW si resurse nelimitate. Se poate accepta ca instalarea a circa 2.000 MW este o tinta posibila tehnico-economic; – Microhidrocentrale (sub 10 MW/centrala). Dispunem de un potential neamenajat de cel putin 600-800 MW. Costurile investitionale sunt ceva mai mari, iar termenele de executie mai lungi ca la eolian. – Biocombustibil. Tintele UE si aplicatiile deja demarate in Romania par a arata ca este o "afacere" cu perspective sigure si in viitor.
– Solar termal cu numeroase aplicatii distribuite de mica putere, in special la nivel gospodaresc.
– Solar fotovoltaic, tehnologie de foarte inalt nivel, cu costuri mai ridicate (de 3-4 ori fata de microhidrocentrale si vant) si, din aceasta cauza, cu aplicatii mai reduse (probabil de ordinul catorva MW pana in 2020). "In prezent, in Uniunea Europeana 4 la suta din necesarul de energie e asigurat de biomasa", spune presedintele ARCE, Ioan Silviu Lefter. E o sursa de incalzire simpla si ieftina, iar sistemele centralizate alimenteaza 56 de milioane de locuitori din UE, din care 61 la suta in noile tari membre, spune Lefter. Si energia electrica poate fi produsa din toate tipurile de biomasa, afirma presedintele ARCE.Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, in care se inscriu: lemnul, pleava, uleiurile si dese urile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar si cerealele si fructele, din care se poate face etanol. La fel ca si energiile obtinute din combustibilii fosili, energia produsa din biomasa provine din energia solara inmagazinata in plante, prin procesul de fotosinteza.
Certificate verzi sau pret fix?
Preocuparile "pionierilor" energiei regenerabile sunt, in acest moment, legate mult de sistemul de subventii, pe care il considera neincurajator. Tot mai multi investitori cer stabilirea unui pret fix. Cu alte cuvinte, subventionarea productiei pe un anumit numar de ani, cu garantarea preluarii intregii productii. Acum functioneaza sistemul certificatelor verzi, care presupune obligativitatea distribuitorilor de energie electrica de a avea, in cantitatea ajunsa la consumatorii finali, o cota cumpa rata de la producatorii de energie verde. "Pretul fix" (feed in tariff) e utilizat in majoritatea tarilor europene, insa, conform unor specialisti, ar fi adus un pret mai ridicat la consum.
Intr-o initiativa legislativa introdusa in parlament, presedintele Comisiei de industrii a Camerei Deputatilor, Iulian Iancu, aduce ca varianta sistemul de preturi fixe, aratand ca guvernul va avea de ales intre acesta si cel al certificatelor verzi. Pe de alta parte, Autoritatea Nationala de Reglementare propune, intr-un proiect de hotarare de guvern postat pe site-ul ANRE, modificarea sistemului de certificate verzi. Astfel, se mareste pretul lor cu 10 la suta (deci va fi situat intre 26,2 si 46,2 euro). Noutatile sunt ca producatorii de energie solara vor primi mai mult (3 certificate verzi la 1 MWh produs) si ca energia produsa in hicrohidrocentrale primeste doua certificate la 1 MWh. Dilema se prelungeste si in ceea ce priveste durata de acordare a subventiilor. In timp ce ANRE o stabileste, de anul viitor, la 12 ani pentru centrale noi si 6 pentru cele secondhand ori retehnologizate, proiectul deputatului Iancu prevede perioade mai mari. Acestea ar fi: 20 de ani pentru cele noi si 10 ani pentru celelalte.
Merge numai pe hartie
Analistul Catalin Dimofte ne-a explicat ca, desi exista cote reglementate de energie regenerabila in crestere, lucrurile stau asa numai pe hartie. Pe scurt, furnizorii de electricitate sunt obligati sa includa in mixul de energie furnizat o cota de energie verde, iar cine nu reuseste poate cumpara certificate verzi. "Aceste certificate sunt atribuite – cate unul pentru fiecare MWh de electricitate verde pompat in sistem – producatorilor de electricitate din surse regenerabile. Altfel spus, operatorul unui parc eolian va beneficia de doua surse de venituri – energia electrica propriu-zisa, respectiv certificatele verzi", explica Dimofte.
Oferta de certificate este insa mult sub cerere. Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie accepta un numar mai redus decat cel prevazut de cotele anuale. "Rolul mecanismului certificatelor verzi – care, in mod firesc, ar trebui sa fie acela de a stimula productia de electricitate verde, implicit de a creste oferta de certificate verzi – este complet inversat, distorsionat", spune Dimofte. "Impactul acestei bunavointe a autoritatilor e lesne de inteles – cei care ar trebui sa fie cei mai interesati de dezvoltarea rapida a producatorilor de electricitate verde, furnizorii de electricitate – stau cat se poate de linistiti. Totul nu duce decat la intarzierea dezvoltarii domeniului, ramane de vazut cat o sa ne coste." Analistul mai spune, citand date de pe site-ul ANRE, ca in acest an ar fi fost nevoie, conform legii, de 2,1 milioane de certificate verzi, adica 5,26 la suta. "Vorbim, prin urmare, despre o piata potentiala de aproape 90 de milioane de euro. Insa pana la sfarsitul lui august nu se adunasera nici macar 20.000 de certificate verzi, sub 1% din necesar", incheie Dimofte. Contactati de "Green Report", oficialii ANRE nu au furnizat date actualizate cu privire la certificatele verzi.
Facilitati propuse in parlament
In circuitul parlamentar se afla un proiect care prevede facilitati la producerea energiei electrice din surse regenerabile. Initiativa legislativa ii apartine presedintelui Comisiei de industrii a Camerei Deputatilor, deputatul Iulian Iancu, care e si presedintele Comitetului Roman al Consiliului Mondial al Energiei. Iata care sunt facilitatile propuse, cu mentiunea tipurilor pentru care se aplica: energie hidro utilizata in centrale cu o putere instalata de cel mult 10 MW, energie eoliana, energie solara, energie geotermala, biomasa, biogaz, gaz de fermentare a deseurilor, gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate.
ACORDAREA DE BONIFICATII de dobanda la contractarea unor credite.
GARANTAREA a cel mult 80 la suta din valoarea imprumuturilor
pe termen mediu sau lung.
POSIBILITATEA ASIGURARII INFRASTRUCTURII de utilitati necesare la perimetrul investitiei.
CAI DE ACCES si unele modificari ale infrastructurii necesare initierii si dezvoltarii proiectului de investitii.
ACORDAREA DE SUBVENTII de pana la 50 la suta la achizitionarea de active corporale si necorporale.
SCUTIRI SAU REDUCERI DE IMPOZITE SI TAXE pentru profitul reinvestit, pentru o perioada de trei ani de la punerea in functiune a investitiei.
ACORDAREA DE CONTRIBUTII FINANCIARE de la bugetul de stat pentru locurile de munca nou create.
ACORDAREA DE FACILITATI privind impozitul pe salariile personalului de inalta calificare.
INVESTITORII pot beneficia si de scheme de ajutor de stat si de alte facilitati reglementate prin legi speciale.
ACORDAREA DREPTULUI DE FOLOSINTA asupra unor imobile din domeniul privat al statului sau al autoritatilor locale.
ATRIBUIREA GRATUITA A DREPTULUI DE FOLOSINTA a terenului necesar realizarii investitiei, pentru investitiile de categoria I.
PERSOANELE FIZICE care utilizeaza surse regenerabile pentru producerea a minimum 20 la suta din consumul propriu de energie electrica au dreptul la deducerea din venitul anual global a unei sume de pana la 50 la suta din valoarea echipamentelor si instalatiilor achizitionate, in functie de venitul lunar.
Europa cauta surse regenerabile
Agentia Internationala pentru Energie estimeaza ca resursele de petrol se vor epuiza in 40 de ani, cele de gaze naturale in 60 de ani, iar cele de carbune in 200 de ani, lucru care s-ar traduce prin faptul ca, peste aproximativ 20 de ani, Europa va fi nevoita sa importe 70 la suta din necesarul de energie. Ca urmare a acestui fapt, statele uniunii au fost nevoite sa gaseasca surse regenerabile. Uniunea Europeana isi doreste ca, pana in anul 2020, 20% din consumul de energie al statelor comunitare sa fie asigurat de surse regenerabile. In prezent, centralele eoliene asigura deja 1% din energia electrica mondiala, iar calculele specia lis tilor arata ca, pana in 2010, procentul se va dubla. Statul care a investit cel mai mult in productia de energie eoliana este Ger mania, care are acum o productie de peste 20.000 de megawati anual.
Pe locul doi se situeaza Spania, cu peste 11.600 de megawati, urmata de Danemarca. Anglia si Olanda au promis ca-si vor creste si ele cota de astfel de energie, iar in Scotia va fi finalizata, in 2009, cea mai mare centrala eoliana din Europa, alcatuita din 140 de turbine, care va asigura necesarul de energie electrica a 200.000 de locuinte.
Motorul nemtesc
Si daca, in 2005, Germania se clasa pe primul loc in Europa si in domeniul energiei solare, cu 5,6 milioane de instalatii captatoare, urmata, pe locul doi, de Grecia, cu 2,8 milioane, si de Austria, cu doar 2 milioane de captatoare, intre timp si state precum Spania si Franta s-au inscris in cursa. Spania se poate lauda cu centrala solara din Salamanca, cea mai mare centrala de energie solara la nivel mondial. Aceasta se intinde pe o su pra fata de 36 de hectare si are o capacitate de 13,8 megawati, suficienti pentru a asigura necesarul a 5.000 de locuinte. Proiectul depaseste recordul anterior, detinut de o centrala din Germania, care avea o capacitate de 12 megawati. Franta si-a propus si ea sa ajunga din urma, pana in 2010, statele fruntase, montand anual aproximativ un milion de instalatii de captatoare de energie solara. Uniunea Europeana si-a propus o tinta de 100 de milioane de metri patrati de colectori de energie solara instalati pana in 2010. Potentialul este de 1,4 miliarde de metri patrati, ceea ce ar putea genera 683 terawati de energie anual.
Locuri de munca
Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primara, iar pentru trei sferturi din populatia globului care traieste in tarile in curs de dezvoltare aceasta reprezinta cea mai importanta sursa de energie. La nivelul Uniunii Europene se preconizeaza crearea a peste 300.000 de noi locuri de munca in mediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei. In prezent, in UE, 4% din necesarul de energie este asigurat in biomasa. Mai nou, Norvegia propune inca o forma de energie regenerabila, si anume energia osmotica. Pentru a produce acest tip de energie va fi construita prima centrala din lume care va folosi diferenta de presiune dintre apa sarata si cea dulce. Prototipul va fi construit la Hurum, va fi finalizat in 2008 si va pro duce intre 2 si 4 kilowati/ora. Grupul Statkraft, cei care realizeaza acest proiect, estimeaza ca, in Europa, potentialul energiei osmotice este de circa 200 terawati pe an.
