Planul de gestionare a deşeurilor din Municipiul Bucureşti, care prevede investiţii noi în valoare de aproximativ 500 milioane lei, a fost aprobat în unanimitate, miercuri, în şedinţa Consiliului General al Capitalei.
„Aprobarea acestui plan este obligaţie legală. Ultimul a fost în 2009. Este o condiţie pentru ca România şi implicit Bucureştiul să acceseze bani europeni pe următoarea linie de finanţare„, a declarat primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, în cadrul ședinței.
Planul face referire la următoarele investiţii: colectare şi transport – 114 milioane lei; staţie de compostare – 27 milioane lei; staţie de sortare – 38 milioane lei; staţie de tratare mecanică – 102 milioane lei; staţie de tratare (digestie anaerobă) – 170 milioane lei; depozitare – 26 milioane lei; alte costuri (proiectare, asistenţă tehnică, supervizare) – 23 milioane lei.
Planul îşi propune să realizeze un management performant al deşeurilor, cu impact cât mai redus asupra mediului şi sănătăţii umane, cu un consum minim de resurse şi energie. Perioada pentru care se propune planul de acţiune este 2020-2025.
Colectare pe fracții
Documentul prevede ca începând cu anul 2021, consiliile locale de sector să implementeze principiul „plăteşte pentru cât arunci” şi să amendeze contractele şi regulamentele, astfel încât colectarea materialelor reciclabile să se realizeze pe trei fracţii, iar biodeşeurile să fie colectate separat.
Din anul 2025 ar urma să fie implementată şi colectarea separată a deşeurilor textile.
Până în anul 2024 sunt vizate: asigurarea unei capacităţi noi de sortare a deşeurilor reciclabile colectate separat de maxim 270.000 tone/an, asigurarea unei capacităţi noi de compostare în sistem închis de maximum 97.000 tone /an pentru deşeuri biodegradabile colectate separat şi construirea unor instalaţii de digestie anaerobă pentru deşeuri biodegradabile colectate separat inclusiv de la agenţi economici, de maximum 180.000 de tone/an. Totodată, se vor desfăşura campanii de conştientizare a populaţiei privind implementarea colectării separate a deşeurilor.
„Suntem în faza finală a înfiinţării ADI-ului, condiţie obligatorie pentru Primăria Generală şi pentru primăriile de sector ca să acceseze fonduri europene: Primăria Generală, pentru tratarea deşeurilor; primăriile de sector, pentru colectarea selectivă şi selectarea deşeurilor. Votăm miercuri în Consiliul General planul de management al deşeurilor, de asemenea o condiţie obligatorie pentru accesarea banilor europeni„, declara marţi edilul general, Nicuşor Dan, în cadrul unei conferinţe de presă, referindu-se la Asociaţia de dezvoltare intercomunitară (ADI), structura prin care municipalitatea bucureşteană şi primăriile de sector vor putea accesa bani europeni pentru deşeuri.
Cât gunoi producem
Cantitatea totală de deșeuri municipale generate în 2019 a fost de 1.062.073 tone, fiind în continuă creștere în ultimii ani. De exemplu, în 2014, cantitatea a fost de 719.198,65 tone, ea crescând constant.
Potrivit planului, cantitățile colectate de deșeuri municipale sunt fluctuante, și anume: ▪ cantitatea totală de deșeuri menajere colectate în amestec în perioada de analiză este în continuă creștere; această creștere este legată direct de colectarea deșeurilor menajere, și este datorată în principal faptului că gradul de racordare a populației la serviciile de salubrizare este de 100%.
▪ cantitățile de deșeuri colectate separat înregistrează o creștere semnificativă în 2019, față de anii precedenți; de asemenea, se observă o creștere a cantităților de deșeuri reciclabile colectate în afara sistemului de salubrizare; cantitățile de deșeuri reciclabile colectate prin sistemul de salubrizare reprezintă aprox 5% din totalul deșeurilor colectate, pe când la colectorii autorizați de deșeuri reciclabile, se regăsesc cca 3% pentru deșeurile reciclabile provenite de la populație;
▪ cantitățile de deșeuri provenite de la operatorii economici, colectate în amestec, urmează un trend ascendent până în anul 2017, urmând apoi o scădere la nivelul anului 2018 și o creștere la nivelul anului 2019. Fluctuația acestor cantități este explicabilă atât prin dinamica activităților economice, cât mai ales prin deficiențele sistemului de raportare al operatorilor de salubrizare.
▪ cantitatea de deşeuri voluminoase colectate separat pe raza Municipiului București a fost nesemnificativă pentru toată perioada 2014-2019. Ca urmare a dezvoltării serviciilor specifice de către unii operatori de salubrizare, cantitatea de deșeuri voluminoase colectate separat a crescut la o medie de circa 6.653 tone/an în perioada 2017-2019;
▪ deșeurile din piețe înregistrează fluctuații în perioada 2015–2019. Fluctuația acestor cantități poate fi explicată prin activitatea unor ONG-uri care recuperează la sursa, în vederea a fi redistribuite ca asistență socială pentru fructele și legumele nevândute;
▪ În ceea ce privește cantitățile de deșeuri provenite din servicii municipale (deșeuri stradale, și din parcuri și grădini), se constată un trend variabil.
Compoziția deșeurilor, așa cum a fost furnizată de operatorii de salubrizare, a avut următoarea structură: ponderea cea mai mare o au biodeșeurile (38%), urmate de deșeurile de hârtie și carton (16%) și deșeurile de plastic (15%).
Citește și: Reglementările pentru UAT-uri și firmele care se ocupă de gestionarea deșeurilor, înăsprite
