Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila (SCDA Brăila), un lider dedicat și inovator în domeniul agri-food, a fost distinsă cu premiul pentru EXCELENȚĂ ÎN AGRI-FOOD la Gala Green Report 2022, recunoaștere ce le subliniază eforturile în cercetarea și dezvoltarea durabilă. Stațiunea este unul dintre primii competitori înscriși și pentru Gala Green Report din 2023. Am întrebat-o pe dr. ing. Daniela Trifan (foto jos), directorul Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila, care sunt provocările acestui domeniu în România. Prima provocare menționată este legată de impactul climatic asupra sectorului agri-food. Continuăm seria de interviuri cu câștigătorii Galei Green Report.
Foto principal: Reprezentantul SCDA Brăila și secretar științific al organizației, Alin Ionel Ghiorghe, la înmânarea premiilor Galei Green Report 2022.
Cum ați primit vestea că Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila a fost distinsă cu premiul pentru EXCELENȚĂ ÎN AGRI-FOOD la Gala Green Report și care a fost prima reacție a echipei? Ce credeți că v-a diferențiat de ceilalți concurenți?Personal, am fost foarte plăcut impresionată când am fost anunţată că SCDA Brăila a fost distinsă cu premiul pentru EXCELENȚĂ ÎN AGRI-FOOD la Gala Green Report, iar echipa a fost foarte bucuroasă, mai ales că nu ştiau că am înscris proiectele noastre la această competiţie. Cred că faţă de ceilalţi concurenţi, ne-a diferenţiat caracterul inovativ al proiectelor noastre de cercetare şi faptul că ele îşi găsesc întotdeauna aplicabilitate în mediul economic, mai precis în fermele agricole. Acest lucru se întâmplă deoarece avem o colaborare strânsă cu fermierii din zona noastră de influenţă şi organizăm întâlniri pentru a afla cu ce probleme se confruntă şi cum putem noi să-i ajutăm prin cercetările noastre.- Care considerați că sunt principalele provocări cu care se confruntă domeniul agri-food în România și cum contribuie Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila la depășirea acestor provocări?
Provocările cele mai importante cu care se confruntă domeniul agri-food în România sunt în special cele legate de contextul climatic, prin schimbările tot mai evidente din ultimul timp, cât şi contextul social şi economic, prin presiunile legate de războiul de la graniţă, cu influenţă foarte crescută asupra creşterii preţurilor la inputuri şi scăderea preţurilor la produsele agricole.
Este total incorect faptul că exportăm produsele agricole brute şi importam produse alimentare finite, când de fapt am putea practica în România o economie circulară în ferme, prin care să procesăm produsele agricole şi să obţinem alimente de calitate, în loc să importăm. Este dovedit ştiinţific faptul că organismul uman este mult mai sănătos când consumă hrană produsă în mediul în care trăieşte, decât dacă se hrăneşte cu alimente de aceeaşi categorie, provenite din alte zone ale lumii.
SCDA Brăila, prin proiectele de cercetare care au fost implementate şi care sunt în curs de implementare, contribuie la aceste provocări prin modele funcţionale şi tehnologii aplicative, diseminate apoi în mediul economic şi academic prin organizarea de simpozioane cu vizite în teren, organizarea de cursuri de specialitate pentru fermieri, ingineri agronomi şi tineri cercetători, diseminarea rezultatelor cercetărilor la conferinţe şi târguri, publicarea de lucrări ştiinţifice şi ghiduri de bune practici pentru agricultori.
- Cum vedeți rolul stațiunii în contextul strategiei naționale de dezvoltare rurală și cum contribuiți la îmbunătățirea condițiilor de trai și sustenabilitate în zonele agricole din România? Vă rog să vă referiți și la proiectele pe care le-ați dezvoltat privind tehnologiile de dry-farming, monitorizarea culturilor cu drone sau din satelit sau eficientizarea consumului de apă și alte proiecte pe care le considerați importante.
SCDA Brăila are un rol foarte important în contextul strategiei naţionale de dezvoltare rurală, alături de reţeaua ASAS – cu celelalte staţiuni şi institute de cercetare -prin rezultatele activităţilor de cercetare şi dezvoltare agricolă. Pe de o parte, la Sectorul Cercetare se realizează diferite experienţe de câmp şi de laborator, pentru a fi ulterior aplicate în ferme, iar pe de altă parte, la Sectorul Dezvoltare sunt multiplicate seminţe din categorii biologice superioare, obţinute şi testate la Cercetare, cu scopul creşterii productivităţii şi calităţii produselor agro-alimentare.
Avem întotdeauna grijă ca tehnologiile pe care le practicăm să fie prietenoase cu mediul, astfel încât să creştem fertilitatea solului, să folosim cât mai puţine inputuri şi să avem recolte cât mai mari şi de calitate. Dar, mai ales, ne străduim să realizăm o economie circulară, inclusiv prin utilizarea deşeurilor post-recoltare în producerea de biofertilizanţi şi peleţi.
Prin proiectele de cercetare pe care le întreprindem, dorim să realizăm sinergii între contracararea efectelor schimbărilor climatice actuale, prezervarea resurselor naturale şi biodiversităţii, creşterea eficienţei economice la hectar, îmbunătăţirea calităţii produselor agro-alimentare şi utilizarea deşeurilor pentru reintroducerea elementelor minerale în circuitul lor natural, cu scopul scăderii poluării mediului. Toate aceste măsuri benefice pentru om şi mediu, pot fi întreprinse doar printr-o gândire unitară, de ansamblu, a contextului socio-economic şi de mediu în care trăim.
- Care sunt planurile și obiectivele stațiunii pe termen mediu și lung în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea în domeniul agri-food și cum doriți să influențați evoluția sectorului agricol din țară prin activitatea dvs?
La această întrebare, vă pot răspunde pe scurt prin strategia pe care am formulat-o pentru următorii 10 ani, privind obiectivele SCDA Brăila în activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare:
- Orientarea activităţilor de cercetare-inovare spre fermieri şi spre problemele cu care se confruntă aceştia, cu scopul găsirii de soluţii durabile de rezolvare.
- Clasarea SCDA Brăila în categoria staţiunilor şi institutelor cu potențial de excelență, vizibile și cu impact internațional, prin modernizarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare, acreditarea laboratoarelor, obţinerea de rezultate cu impact durabil. Astfel, se țintește ca SCDA Brăila să fie prezentă în clasamentele internaționale prin prisma rezultatelor cercetărilor și a serviciilor suport pentru dezvoltarea mediului socio-economic.
- Extinderea colaborărilor existente şi iniţierea de noi colaborări cu institute de cercetare, reţele de business reprezentative, pentru domeniile lor de activitate, la nivel naţional şi internaţional, în vederea creşterii potenţialului competitiv al instituţiei, pe o piaţă ştiinţifică şi de afaceri aflată într-o continuă dinamică.
- Dezvoltarea activităţii de producere de sămânţă prin diversificarea speciilor cultivate, aclimatizarea şi zonarea soiurilor şi hibrizilor cu potenţial ridicat de producţie şi de calitate a producţiei, dar mai ales pentru rezistenţa la stressul abiotic şi biotic, determinat de schimbările climatice.
- Atragerea cercetătorilor de prestigiu, români sau străini din țară sau străinătate în cadrul instituţiei, cu scopul reintegrării cercetătorilor din diaspora şi valorificării capitalului de competenţă înalt specializată, colaborarea cu cadre didactice universitare, inclusiv pentru organizarea de cursuri de specialitate acreditate pentru fermieri.
- Asigurarea contextului necesar pentru susținerea cercetătorilor în privinţa diversificării temelor de cercetare, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, formarea de tineri cercetători şi specialişti, care să lanseze rezultatele științifice pe piața națională și internațională.
- Realizarea de asocieri atât pe verticală, cât şi pe orizontală, cu grupuri reprezentative de fermieri şi alte asociaţii de producători, clustere, sau clusterland-uri, pentru eficientizarea colaborărilor economice şi de cercetare-dezvoltare-inovare.
- Cum stă România la acest capitol comparativ cu alte țări și ce putem face mai departe?
Comparativ cu alte ţări europene, în care cercetarea este domeniul cel mai important în strategia de dezvoltare naţională din orice sector de activitate, România este foarte deficitară datorită slabei finanţări a cercetării, acest lucru răsfrângându-se implicit asupra resursei umane care, fiind nemulţumită de salariile şi condiţiile de lucru din România, preferă să emigreze în ţările în care cercetarea este prioritară. Formăm tineri, investind mult timp şi sume importante de bani, pentru ca apoi aceştia să devină cercetători şi profesori universitari de renume în alte ţări sau chiar angajaţi la multinaţionale din România, care le oferă o remuneraţie adecvată şi mult mai multe posibilităţi de dezvoltare profesională. Ceea ce putem face mai departe este ca bugetul alocat cercetării să fie mărit considerabil (şi nu mă refer doar la cercetarea agricolă), iar statutul de cercetător să fie unul foarte important, prin oferirea unor condiţii de lucru mult mai bune din punct de vedere al dotării cu aparatură, al libertăţii de a circula prin lume pentru stagii la instituţii de top din domeniul respectiv şi, mai ales, printr-o salarizare motivantă. Mintea unui cercetător adevărat nu poate fi îngrădită de nevoi materiale, aşa cum un pictor nu poate fi îngrădit să picteze doar cu trei culori, sau un muzician să cânte doar cu patru note, sau un scriitor să folosească numai 100 de cuvinte. Cercetarea din orice domeniu trebuie să aibă libertate materială, pentru a aduce inovaţie. Cercetarea, ca şi educaţia, arta şi cultura, în general, ar trebui să primească o mai mare atenţie din partea mediului politic şi legislativ. În ultimii ani, legile promulgate în România au fost din ce în ce mai restrictive pentru mediul academic, educaţional şi cultural, în timp ce legislaţia pentru mediul politic şi de afaceri a fost mult mai lejer şi permisiv, pentru că au fost propuse şi votate de ei (politicieni), pentru ei. Dacă nu se vor lua măsuri cât mai curând pentru îmbunătăţirea legislaţiei privind cercetarea, toate aceste deficienţe vor aduce mari prejudicii în viitor pentru România, inclusiv în mediul de afaceri.Acest interviu a fost realizat via email.
Fundația Comunitară București: În orașul nostru trebuie să ne simțim acasă
Câștigătorii Galei GR. Act for Tomorrow: Toate problemele de mediu au nevoie de soluții urgente
