Acceptam energia nucleara pentru ca este mai ieftina, desi admitem ca nu suntem foarte bine informati in privinta deseurilor, este concluzia unui studiu realizat recent, care pregateste terenul pentru acceptul public al depozitelor de deseuri radioactive.
Desi, aparent, deseurile radioactive nu sunt o problema pentru Romania, centrala nucleara de la Cernavoda fiind, in mod evident, cel mai mare generator de acest tip, putini sunt cei care stiu ca nu este si singurul: reactoarele de cercetare TRIGA de la Sucursala Cercetari Nucleare – Pitesti si VVR-S de la Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei“ Magurele se afla pe locul doi din acest punct de vedere.
„Este important sa nu consideram Centrala Nuclearo-Electrica Cernavoda unic generator de deseuri radioactive, acestea din urma fiind rezultat atat al activitatilor de producere a energiei electrice pe cale nucleara, cat si al functionarii reactoarelor de cercetare, al folosirii radiatiilor si a materialelor radioactive in medicina, agricultura, industrie si cercetare“, spun reprezentantii Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD).
Un studiu realizat de institutie arata ca majoritatea respondentilor afirma ca deseurile radioactive se produc in special in centrale nucleare, desi nu au informatii suficiente despre deseurile produse in spitale, in institute de cercetare sau in industrie. Si, cum Romania are de indeplinit o serie de obiective europene cu privire la depozitarea deseurilor radioactive, care includ construirea a doua depozite, printre scopurile ANDRAD se numara si obtinerea acceptului public in legatura cu amplasarea, constructia, operarea si inchiderea depozitelor definitive de deseuri radioactive.
Subiectul este de actualitate nu doar in Romania, ci si la nivel european. Saptamana trecuta, Consiliul Uniunii Europene a luat in discutie un proiect de rezolutie privind managementul combustibilului uzat si al deseurilor radioactive. Practic, fiecare stat membru este responsabil de propria sa politica de gospodarire a deseurilor radioactive si combustibilului nuclear uzat. Altfel spus, deseurile radioactive nu sunt o marfa, ele neputand fi vandute unei alte tari pentru depozitare.
Costurile implicate de constructia celor doua depozite definitive (Depozitul Final de Deseuri Slab si Mediu Active si Depozitul Geologic
pentru Deseuri Inalt Active) nu sunt cunoscute inca. Se estimeaza insa ca cel dintai, pentru care se afla in analize un amplasament in zona comunei Saligny, va necesita o investitie de circa 180 – 220 de milioane de euro si va fi operational in anul 2014. Conform unor estimari preliminare, costul depozitului geologic este de 2 – 4 miliarde de euro, dar, data fiind perioada mare de timp pana la constructie (termenul planificat de intrare in operare fiind 2055), estimarile vor suferi mai multe actualizari, „prin urmare vorbim de o cifra cu un grad destul mare de incertitudine“, au mai spus reprezentantii ANDRAD.
68% pentru energie ieftina si curata
Studiul efectuat de ANDRAD arata ca romanii au o atitudine pozitiva fata de producerea energiei electrice: 68% din respondenti au o parere
favorabila in legatura cu producerea energiei electrice pe cale nucleara, motivatia constand in pretul redus al acesteia si in reducerea gazelor cu efect de sera. Spre comparatie, Eurobarometrul 2008 indica o sustinere de 44% a cetatenilor UE pentru energia nucleara, in vreme ce romanii se situau la doar 35%. Tot studiul ANDRAD releva ca informatiile populatiei despre deseurile radioactive sunt sarace, la nivel national doar 14% din cetateni considerandu-se bine informati (in comparatie cu 25% la nivelul UE, unde programele nucleare si cele de comunicare pe aceasta tema au o istorie mult mai indelungata).
18% din electricitatea produsa astazi in Romania provine din capacitati nucleare, urmand sa ajunga la circa 30% in viitorul apropiat
