Calitatea aerului din București este îngrijorătoare și variabilă în funcție de sezon. Cu toate acestea, capitala României nu este orașul european cu cel mai ridicat nivel de poluare a aerului, arată Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în Bucureşti, lansat de Fundația Comunitară București (FCB).
Totuși, nivelul de poluare a aerului este mult peste ce ar trebui să definească un oraș nepoluat. Faptul că Bucureștiul se numără printre orașele pentru care România este în procedură de infringement pe poluarea aerului atrage atenția asupra gravității problemelor existente cu privire la calitatea aerului din București.
„Traficul rutier, producerea de energie electrică şi termică, activităţile industriale, activităţile ilegale, şantierele şi salubrizarea deficitară a oraşului sunt sursele cele mai importante cauzate de activitatea umană. Sistemele de monitorizare existente – atât cel public, cât şi cele promovate de societatea civilă – arată probleme evidente în privinţa particulelor în suspensie şi a dioxidului de azot, mai ales în timpul iernii„, se menţionează în document.
Specialiştii recomandă, în acest context, ca reducerea poluării aerului să devină un obiectiv prioritar pentru autorităţi, societatea civilă, companii şi cetăţeni, pornind de la înţelegerea faptului că nu există un singur factor care duce la această problemă.
„Politici publice corelate între ele trebuie dezvoltate în mai multe domenii, pentru a corecta cauzele fenomenului şi pentru reuşi atingerea acestui obiectiv, dublate de campanii de conştientizare şi educare, precum şi de o colaborare autentică între autorităţi/instituţii responsabile, companii, ONG-uri„, notează sursa citată.
Planul Integrat de Calitate a Aerului din București
În cadrul panelului despre calitatea aerului din București, consilierul general Anamaria Gram a explicat că Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) este în lucru și că acesta va fi valabil pentru următorii patru ani – 2023 – 2027, după ce Planul anterior a fost anulat în instanță în urma unui proces intentat de societatea civilă. Gram a spus că a invitat toate partidele din CGMB la dezbateri, la acestea participând USR, PNL și PMP.
„Am înființat șase grupuri de lucru pe cauzele care determină poluarea aerului în București. Primul grup de lucru este pe poluarea cauzată de trafic […] Unul dintre proiectele propuse ar fi instituirea zonelor de emisii reduse, la fel cum au fost instituite și în alte capitale ale Europei […] Au fost trei dezbateri pe poluare până acum, pe care le-am organizat și cu colegi de la PNL, și de la PMP. La dezbateri a participat și marea majoritate a primăriilor de sector, chiar și reprezentanți de la Ministerul Mediului și Agenția Națională de Protecția Mediului, ceea ce e un semn bun. Prima întâlnire a grupului de lucru este (…) pe 13 aprilie, la Primăria Generală,” a spus Gram.
La rândul său, Oana Neneciu, director Ecopolis și coordonator Aerlive.ro, a atras atenția că este nevoie de date pentru a pune la punct un plan coerent pentru calitatea aerului, însă în București acestea sunt încă dificil de obținut.
„Suntem în punctul în care cartiere întregi simt poluarea, nu mai e vorba că e un inamic invizibil. [..] Dar, de la a pune senzori și a avea date, până la a avea politici coerente e un pas destul de mare. Trebuie să avem autorități deschise, trebuie să avem canale de comunicare cu aceste autorități, trebuie să avem și o masă mare de cetățeni dispuși să-și schimbe stilul de viață. Dacă facem zone de emisii reduse, vom avea nevoie de susținerea cetățenilor, vom avea nevoie ca ei să înțeleagă care e impactul acestor zone, cum le îmbunătățește lor calitatea vieții„, a spus Neneciu.
„E prea ieftin să ai mașină în București”
Cei doi primari de sectoare care au participat la evenimentul de lansare a raportului – Radu Mihaiu (Sectorul 2) și Ciprian Ciucu (sectorul 6) au subliniat necesitatea de schimbare a comportamentului cetățenilor cu privire la mobilitatea urbană.
Primarul sectorului 6 a ținut să spună că transportul în comun trebuie îmbunătățit, trebuie să devină salubru și la timp. De asemenea, el a menționat nevoia parcărilor de la marginea orașului, unde cei veniți din afară să poată parca pentru a folosi apoi transportul în comun. Pentru a avea benzi unice de transport și piste pentru biciclete este nevoie de discuție și consens între primarii de sector. Ciucu a reamintit că are o politică „toleranță zero” în ceea ce privește mașinile parcate pe spațiul verde. „Sunt acțiuni nepopulare, dar trebuie să guvernezi Bucureștiul ca și cum nu îți dorești al doilea mandat”, a declarat Ciucu.
Pe de altă, Radu Mihaiu a spus că a deține o mașină în București trebuie să implice niște costuri. „E prea ieftin să ții o mașină în bucurești. Toți parchează gratis pe trotuat. Toți se așteaptă să facem parcări gratis. Spațiul este al tututor, nu doar al celor cu mașini. Trebuie să existe o politică de încurajare pentru transport în comun, mersul pe jos și de descurajare a mașinilor. E important să îți poți duce copilul pe jos la gradiniță sau la creșă”, a spus Mihaiu.
„Raportul de cercetare ne arată că Bucureștiul se autodistruge prin intoxicare, din cauza gravității și a complexității urgențelor de mediu. Sănătatea oamenilor, dezvoltarea economică a companiilor și a întregului oraș, calitatea vieții fiecăruia dintre noi sunt direct afectate de problemele de mediu din Capitală”, a declarat presei Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București.
La rândul său, fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a spus că printre măsurile care pot reduce poluarea în oraș este car sharingul, care a fost adoptat de alte mari orașe europene. El a criticat programele de tip „Rabla” care au eliminat 50.000 mașini vechi care nu existau în trafic și le-au înlocuit cu altele care acum se regăsesc pe șosele.
„Ce înseamnă Rabla? Ai scos 50.000 de maşini dintr-o metropolă care erau rable, adică stăteau pe marginea drumului sau în parcare sau în curtea omului şi ai introdus echivalentul lot pe piaţă. Vorbim despre automobile care merg, elimină noxe… Chiar dacă e maşină electrică, pentru că în momentul frânării nişte particule de pe plăcuţele de frână rămân pe carosabil şi sunt ridicate de curenţii de aer şi ajung în plămânii noştri. Primăriile şi Primăria Generală nu au făcut mare lucru. Instituţiile la fel. Atunci există iniţiative private„, a afirmat Berceanu.
Idei principale din raport:
- Calitatea aerului în București este variabilă, mai ales în funcție de sezon. Astfel, iarna, iar mai nou și toamna, se înregistrează valori mai ridicate ale indicatorilor de calitate a aerului, pe fondul intensificării surselor de ardere. La nivel general, oscilațiile indicatorilor de calitate a aerului sunt relativ reduse, ceea ce evidențiază o situație relativ stabilă, chiar dacă datele din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului arată îmbunătățiri semnificative.
- Bucureștiul nu este capitala/orașul european cu cel mai ridicat nivel de poluare a aerului. Cu toate acestea, nivelul de poluare a aerului este mult peste ce ar trebui să definească un oraș nepoluat. Faptul că Bucureștiul se numără printre orașele pentru care România este în procedură de infringement pe poluarea aerului atrage atenția asupra gravității problemelor existente.
- Calitatea slabă a aerului din București este influențată atât de factori interni, cât și de unii externi. Plasarea orașului în Câmpia Română, fără bariere de vegetație care să oprească particulele rezultate din eroziunea solurilor din vecinătăți, dinamica suprafețelor forestiere, managementul terenurilor agricole, procesele de ardere industrială și non-industrială contribuie, alături de praful purtat de masele de aer din Deșertul Sahara, la calitatea slabă a aerului.
- Transportul rutier, în care e implicat un număr mare de autovehicule ce folosesc combustibili fosili, este cea mai importantă sursă internă de poluare a Bucureștiului. Acestui factor i se adaugă producerea de energie în centralele electrotermice, activitățile industriale, activitățile de ardere din sectorul rezidențial, gestionarea deșeurilor, șantierele și alte categorii de surse de poluare.
- Scăderea semnificativă a frecvenței de depășire a concentrației maxime de particule în suspensie, raportată de sistemul public de monitorizare a calității aerului, nu are o explicație rațională, ce ar ține de diminuarea surselor de degradare. Orașul are de trei ori mai multe mașini decât în 1995, mai multă industrie și șantiere și mai puține spații verzi.
- La noxe precum particulele în suspensie (PM), oxizii de azot, benzenul, ori hidrogenul sulfurat se înregistrează depășiri ale valorilor maxime admise în diferite părți ale Bucureștiului.
- Ozonul, considerat un indicator al smogului fotochimic, este o noxă căreia trebuie să-i acordăm mai multă atenție în viitor. Concentrația lui este redusă, însă asta se întâmplă pentru că ozonul intră rapid în reacție cu alți compuși din aerul urban. Cu toate acestea, la stațiile Drumul Taberei și Mihai Bravu apar frecvent depășiri ale acestui indicator.
- Autoritățile au obligația să realizeze un Plan integrat pentru calitatea aerului pentru București (PICA). Documentul realizat și aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 a fost anulat de instanță în noiembrie 2020, din cauza existenței unor neconformități semnalate de către societatea civilă. Lipsa acestui document strategic face ca Bucureștiul să nu aibă încă o viziune asupra modului de abordare a problemelor de calitatea aerului cu care se confruntă.
Raportul a fost elaborat de expertul independent prof. univ. dr. Cristian Iojă, la cererea FCB, și a fost prezentat odată cu lansarea Platformei de Mediu pentru București – Intervenție pentru un Oraș bun de trăit, un spațiu neutru și profesionist, în care autoritățile, societatea civilă, companiile, experții și cetățenii interesați să colaboreze în cadrul unor proiecte concertate și structurate strategic, care să dea soluții reale la problemele de mediu cu care se confruntă Capitala, pe termen mediu și lung, lăsând la o parte concurența politică, comercială, sau de alt tip.
Citește și: Nicușor Dan anunță echipe mixte care vor patrula pentru a măsura calitatea aerului din Bucureşti
Citește și serialul Green Report „Cât ne pasă de ce aer respirăm?”
