La prima vedere, par inofensive. Sunt viu colorate, ieftine și la tot pasul. Le găsim în piețe, la colț de stradă sau pe rafturile magazinelor online. Uneori le cumpărăm pe fugă, convinși că facem o bucurie copilului. Dar în spatele unor jucării se ascund pericole – pentru sănătate, pentru economie și pentru mediu.
Jucăriile contrafăcute și de proastă calitate nu sunt doar nesigure pentru copii. Ele fac parte dintr-un circuit de producție opac, fără nicio formă de control asupra impactului asupra mediului. Nu respectă norme de siguranță, sau de sustenabilitate.
Aceste jucării – fabricate din materiale ieftine, fragile și deseori toxice – nu respectă niciun criteriu de eco-design. Nu sunt durabile (se strică ușor). Nu pot fi reparate. Iar materialele din care sunt făcute nu permit reciclarea.
Sunt, practic, obiecte de unică folosință.
În plus, vin ambalate excesiv, cu mult plastic sau carton laminat, și livrate pe lanțuri logistice poluante, de obicei din Asia. Totul pentru ca un produs care rezistă câteva zile să lase în urmă un deșeu care poluează zeci de ani.
Contrafacerile, o afacere globală în plină expansiune
În 2021, la nivel mondial, comerțul cu falsuri a valorat peste 467 de miliarde de dolari, adică 2,3% din comerțul global. Industria globală a produselor contrafăcute este uriașă.
În Uniunea Europeană, aproape 5% din toate importurile sunt produse contrafăcute.
Este vorba despre aproximativ 117 miliarde de dolari, conform unui raport comun al OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) și EUIPO (European Union Intellectual Property Office), publicat în mai 2025.
Această industrie funcționează în afara oricărei reglementări de mediu.
Producția este ieftină și rapidă tocmai pentru că ocolește responsabilitatea ecologică. Fabricile nu respectă standarde privind emisiile, tratarea apelor sau gestionarea deșeurilor.
Cu cât produsul e mai ieftin, cu atât mai mare e, de fapt, costul său pentru planetă.
Piața jucăriilor din România a cunoscut o creștere spectaculoasă în ultimul deceniu. Dacă în 2012 întreaga industrie valora de opt ori mai puțin, în 2021 a fost atins un nou vârf istoric: peste 1,5 miliarde de lei.
Potrivit unui studiu realizat de KeysFin, această expansiune este alimentată atât de diversificarea portofoliilor de produse, cât și de interesul tot mai mare pentru jucării ecologice și pentru activități în aer liber – o tendință ce reflectă preocuparea părinților față de sănătatea copiilor.
Un singur actor domină această piață: retailerul grecesc Jumbo, care, în 2021 a generat aproape 70% din cifra de afaceri și 96% din profitul net al comercianților de jucării. Urmează, la mare distanță, Noriel și distribuitorul oficial Lego.
În total, în România funcționează peste 500 de firme în domeniul producției sau comerțului cu jucării, însă mai puțin de jumătate dintre ele au reușit să obțină profit, conform KeysFin.
Printre cele mai falsificate produse: jucăriile
Jucăriile se numără printre cele mai des falsificate produse, iar exemplul cel mai recent este fenomenul Labubu. La fel ca multe alte falsuri, reproducerile denumite “Lafufu” sunt fabricate rapid și din materiale de proastă calitate, fără niciun control al calității și fără conformitate cu standardele de siguranță.
În 2025, autoritățile britanice au confiscat peste 370 de falsuri Labubu în North Ayrshire. Iar în China, vameșii au interceptat 46.000 de exemplare contrafăcute în trei raiduri – bombe de plastic care au escaladat până la proporții internaționale.
In India – contrafaceri răspândite: aproximativ 70–80% din Labubu vândute pe piața indiană sunt falsuri, de tip Lafufu, conform, The Economic Times.
Un studiu recent realizat de Toy Industries of Europe (TIE) arată că 80% dintre jucăriile vândute online în Uniunea Europeană sunt nesigure.
Chiar și pe platforme consacrate, pericolul persistă. În martie 2025, Comisia pentru Siguranța Produselor de Consum din SUA (CPSC) a ordonat rechemarea urgentă a unor jucării vândute sub marca SNLN Party Supply, disponibile exclusiv pe Amazon.
Produsele, importate din China, conțineau piese mici care puteau fi ușor înghițite de copii, ceea ce le făcea extrem de periculoase.
Deși aceste cazuri sunt tratate de autorități — uneori doar post-factum — ele arată cât de ușor pot ajunge pe piață jucării care nu respectă niciun standard de siguranță sau de mediu.
Produsele testate, achiziționate de pe platforme precum Amazon, AliExpress și Wish, au eșuat la verificările de conformitate privind prezența substanțelor toxice – cum ar fi ftalații interziși –, riscul de sufocare provocat de piese mici detașabile și lipsa etichetării corecte, inclusiv folosirea abuzivă a marcajului CE.
Verifică înainte să cumperi
Pentru părinții care vor să evite capcanele jucăriilor periculoase, există și un aliat digital de încredere: Aplicația Europeană InfoCons. Aceasta oferă acces direct la sistemul oficial de alertă al Uniunii Europene — Safety Gate/RAPEX — care centralizează toate notificările privind produse neconforme, inclusiv jucării.
Doar în ultimul an, la nivel european, au fost emise peste 650 de alerte referitoare la jucării care prezentau riscuri grave pentru siguranță — de la componente toxice sau piese care se pot înghiți, până la riscuri electrice sau mecanice.
Aceste produse nu circulă doar pe platformele online obscure, ci se regăsesc și în magazine fizice din statele UE, inclusiv România.
Cu un simplu scan al codului de bare, aplicația InfoCons poate indica imediat dacă produsul respectiv a fost raportat sau retras de pe piață. Este un instrument esențial pentru orice părinte care își dorește să cumpere în cunoștință de cauză, mai ales într-un peisaj comercial invadat de imitații ieftine, fără trasabilitate sau garanție.
Pentru cei care vor să înțeleagă exact care sunt cerințele legale în vigoare în România, pot consulta și Hotărârea Guvernului nr. 74 din 26 ianuarie 2011 privind siguranța jucăriilor. Acest act normativ transpune în legislația națională directivele europene și stabilește obligațiile clare ale producătorilor și comercianților: de la etichetare, la testare, materiale permise și trasabilitate.
De la joacă la gunoi – un traseu rapid și toxic
Problema nu este doar sanitară. Este și una profund ecologică. Jucăriile contrafăcute rezistă foarte puțin. Se strică ușor, uneori chiar după prima zi de joacă. Asta le transformă rapid în deșeuri.
Sunt fabricate din materiale plastice mixte, imposibil de reciclat. Conțin baterii încorporate, adezivi necunoscuți și pigmenți industriali care complică orice proces de tratare. Majoritatea ajung la groapa de gunoi sau sunt incinerate.
Rezultatul? Emisii de dioxid de carbon, poluanți periculoși și microplastice care sfârșesc în sol sau în apele subterane.
Într-o lume care se confruntă deja cu o criză a deșeurilor, aceste produse contribuie la amplificarea problemei. Jucăriile contrafăcute intră într-un ciclu al risipei: sunt fabricate prost, consumate rapid și aruncate repede, într-o buclă constantă care sufocă ecosistemele și blochează tranziția către o economie circulară reală.
România: epicentrul pericolului – cazul Dragonul Roșu
România nu este ocolită de acest fenomen. În martie 2025, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, alături de Poliția Ilfov, a făcut controale ample la Dragonul Roșu – cel mai mare complex comercial din țară. Au fost verificate 48 de magazine. În doar câteva ore, inspectorii au descoperit peste 5.800 de jucării periculoase.
Acestea au fost retrase definitiv de la vânzare. Alte 2.800 de produse au fost oprite temporar. Valoarea totală a amenzilor aplicate a fost de 545.000 de lei, conform comunicatului ANPC.
Această intervenție a scos la iveală nu doar pericolele pentru consumatori, ci și lipsa totală de transparență privind proveniența și compoziția materialelor. În lipsa oricărei trasabilități, jucăriile nu pot fi verificate pentru impactul de mediu. Nu știm ce materiale au fost folosite, dacă au fost extrase în mod sustenabil sau cât de poluant a fost procesul de producție.
Singura certitudine: sunt deșeuri rapide care îngreunează și mai mult infrastructura de salubritate deja deficitară.
Rute ocolite și metode noi de contrafacere
Contrafacerea jucăriilor nu este doar o problemă locală. Este o rețea internațională care profită de vulnerabilitatea părinților, lipsa de reglementare și dorința de a face economie.
Multe dintre aceste produse ajung în UE prin așa-numitele „colete mici” – expedieri minore care nu sunt supuse controalelor vamale stricte.
Ele vin adesea din China, sursa a peste 45% dintre toate falsurile identificate în 2021, potrivit datelor OECD.
Livrarea fragmentată și ambalarea excesivă pentru a păcăli sistemele de control agravează amprenta de carbon. Fiecare colet, oricât de mic, implică transport, ambalaj și manipulare – adesea pe distanțe foarte mari, cu un consum semnificativ de combustibil fosil.
În lipsa reglementărilor clare, piața neagră funcționează într-un vid de responsabilitate ecologică.
Alegerea informată poate face diferența
Ce putem face?
În primul rând, să fim atenți. Să citim etichetele, să căutăm marcajele oficiale, să alegem produse sigure chiar dacă sunt puțin mai scumpe.
Să raportăm ceea ce pare suspect. Să cerem mai multe controale, mai multă transparență și mai multă responsabilitate.
Și, atunci când avem de ales, să alegem mai puțin, dar mai bine.
Consumatorul informat este prima verigă în tranziția spre o economie circulară. Fiecare jucărie refuzată, fiecare alegere responsabilă reduce cererea pentru produse poluante și încurajează fabricarea celor durabile.
O jucărie sigură, ecologică și reparabilă nu este doar un cadou pentru copil, ci și un gest de respect față de viitorul planetei.
Jucăriile ar trebui să aducă bucurie, nu riscuri. Ar trebui să încurajeze jocul și dezvoltarea, nu să contribuie la poluare. Fiecare alegere contează. Fiecare produs cumpărat spune o poveste. Iar copiii merită o poveste care nu se termină cu toxine, plastic ars și amenzi.
Dincolo de consum: reparații, reutilizare, solidaritate
În fața valului de jucării ieftine, fragile și greu reciclabil, apar și alternative sănătoase — pentru planetă, dar și pentru buzunar.
În tot mai multe orașe din România au loc târguri de jucării second-hand, unde părinții donează sau vând jucării care nu mai sunt potrivite pentru copiii lor. Unele sunt folosite ușor, altele arată ca noi. Dar toate își mai pot trăi o „a doua copilărie”, în loc să ajungă la groapa de gunoi.
Pe rețelele sociale și în marketplace-uri, mămicile creează adevărate comunități de schimb și revânzare responsabilă. Printre ele se numără și Cristina, o tânără mamă care a transformat această nevoie într-un mic business sustenabil:
„Piața de jucării second-hand este în creștere, chiar și față de momentul în care am început eu, acum un an și jumătate. Între timp au apărut multe pagini similare și tot mai multe mămici care vând jucăriile care au rămas «mici». Sunt persoane care cumpără pentru că sunt mai accesibile ca preț, dar sunt și mulți care apreciază calitatea, nu doar reducerea față de jucăriile chinezești. Unele jucării originale, cum sunt cele din magazinele consacrate, pot fi cumpărate la mai puțin de jumătate din preț, chiar dacă au mici defecte sau trebuie curățate. Bineînțeles, depinde de fiecare: cei mai pretențioși nu sunt mulțumiți nici de produse noi în cutie, dacă nu au eticheta. Dar sunt și mulți care caută colecții speciale, figurine rare… E clar că e o piață care a luat amploare. Majoritatea jucăriilor sunt din UK, dar apar și din Germania.”
Aceste inițiative arată că reutilizarea poate deveni normă, nu excepție.
În paralel, apar și ateliere sau proiecte care încurajează reparația — parte din mișcarea europeană „Repair, Reuse, Recycle”. În loc să aruncăm o jucărie doar pentru că s-a desprins o roată sau s-a decolorat o ureche, o putem repara, recondiționa și reda unui copil bucuria jocului — fără costuri mari și fără deșeuri în plus.
Un gest mic pentru tine. Un pas mare pentru planetă.
Fie că vorbim de părinți care repară o păpușă preferată, de târguri locale sau de magazine online care dau o viață nouă jucăriilor „rămase mici”, toate aceste gesturi contează. Ele înseamnă mai puțin plastic în natură, mai puțină risipă, și o copilărie mai conștientă.
Dacă ai jucării în stare bună pe care copilul tău nu le mai folosește, donează-le, vinde-le sau recondiționează-le.
Grupuri precum „Donez/Dau jucării” sau „Jucării second-hand România” (Facebook), precum și inițiative locale din orașe ca Timișoara, Cluj sau București, oferă spații unde jucăriile capătă o nouă șansă.
Unele ONG-uri, precum Let’s do it Romania, SOS Satele Copiilor, Centrul “Bebe de București are Hăinuțe”, Banca de bine sau Fundatia inima copilului colectează jucării pentru spitale, copii din familii defavorizate sau centre de plasament.
Este un act de responsabilitate față de mediu, dar și un semn de empatie față de alți copii. Iar dacă, data viitoare, alegi o jucărie second-hand sau repari una stricată în loc să o arunci, poate că ai salvat nu doar bani, ci și un pic din planetă.
