În 2025, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor primește mai mulți bani ca niciodată, iar autoritățile susțin că vor investi inteligent fiecare leu. De la gestionarea resurselor de apă la protecția mediului și modernizarea sistemelor meteorologice, bugetul majorat vine cu ambiții mari: mai multe împăduriri, infrastructură mai bună și soluții pentru combaterea schimbărilor climatice.
În teorie, sună bine – dar rămâne de văzut dacă aceste fonduri vor fi cheltuite eficient și dacă proiectele vor deveni realitate, nu doar promisiuni pe hârtie. Totul depinde de cât de bine va reuși România să atragă și să implementeze fondurile europene, un factor-cheie pentru succesul acestor investiții.
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a explicat că bugetul Ministerului Mediului crește în mare parte datorită fondurilor europene, dar succesul depinde de cât de repede și eficient vor fi folosiți acești bani. El a avertizat că ministerul trebuie să-și întărească echipa pentru a face față numărului mare de cereri de finanțare prin PNRR.
„La Ministerul Mediului este o creștere de 51%. Aceste creșteri vin în primul și în primul rând pe baza fondurilor europene care sunt preconizate a fi atrase în anul 2025 de către aceste ministere,” a declarat Tánczos Barna
„La Ministerul Mediului vin deconturi pentru PNRR. Domnul ministru deja se confruntă cu o avalanșă de solicitări și va trebui să-și crească capacitatea instituțională pentru a analiza cererile și pentru a elibera banii pentru a face plăți”, a mai afirmat Barna.
Pentru a înțelege exact unde vor merge banii alocați și ce impact real ar putea avea, Green Report a analizat bugetul Ministerului Mediului pentru 2025 comparativ cu bugetul din 2024. În continuare, prezentăm principalele domenii de investiții, creșterile bugetare și provocările care ar putea influența eficiența acestor măsuri.
Ministerul Mediului, în plină reorganizare
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor se pregătește de o reorganizare serioasă, atât în administrație, cât și în Romsilva, care a fost criticată pentru pierderi financiare și management ineficient.
Ministrul Mircea Fechet a anunțat anterior că mai bine de jumătate dintre direcțiile silvice sunt pe pierdere, iar ca să schimbe situația, ministerul va tăia funcțiile pe viață și va introduce mandate limitate pentru directorii și șefii de ocol.
Dar problemele nu se opresc aici. Ministerul trebuie să fie mai eficient și să gestioneze mai bine fondurile europene, altfel riscă să piardă bani esențiali pentru mediu. Cum face asta?
Mai puțină birocrație, direcții reorganizate și procese mai rapide, astfel încât banii din PNRR și alte programe europene să nu rămână blocați în dosare și hârtii.
În plus, se pune accent pe digitalizare. Ca să facă față, ministerul are două opțiuni: angajează oameni noi sau îi pregătește mai bine pe cei existenți ca să lucreze mai eficient cu fondurile europene.
Reforma vine după ani de critici și întârzieri în atragerea banilor europeni, dar și după probleme grave la Romsilva, unde cheltuielile nejustificate au fost o obișnuință. De aceea, din 2025, nu se mai dau prime și bonificații pentru angajații regiei, iar direcțiile silvice care nu produc vor fi restructurate.
Protecția mediului: 8,53 miliarde lei, creștere de 4,5%
Bugetul alocat pentru protecția mediului în 2025 este de 8.530,2 milioane lei, în creștere cu 4,5% față de anul precedent. Fondurile provin din bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile (PNRR, programe europene) și venituri proprii ale instituțiilor subordonate.
Principalele direcții de investiție includ:
- Gestionarea deșeurilor și economia circulară – continuarea programelor de colectare selectivă și reciclare, închiderea depozitelor de deșeuri neconforme și măsuri pentru creșterea ratei de reciclare.
- Reducerea poluării aerului și zgomotului – modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) și relocarea unor stații pentru monitorizarea poluării atmosferice.
- Protecția biodiversității și ariilor naturale protejate – creșterea suprafețelor protejate și despăgubiri pentru proprietarii care respectă restricțiile impuse în siturile Natura 2000.
Gospodărirea apelor: 11,25 miliarde lei, creștere de 7,5%
Bugetul destinat gospodăririi apelor este de 11.254,9 milioane lei, cu 7,5% mai mare decât în 2024. Fondurile provin din bugetul de stat, fonduri europene nerambursabile (POIM, PNRR) și împrumuturi externe pentru proiecte rambursabile.
Printre principalele investiții se numără:
- Prevenirea inundațiilor și managementul riscurilor hidrologice – lucrări de amenajare a râurilor, consolidarea malurilor și proiecte de reducere a eroziunii costiere.
- Asigurarea resurselor de apă – modernizarea rețelelor de distribuție și dezvoltarea infrastructurii de stocare a apei pentru prevenirea secetei.
- Adaptarea la schimbările climatice – implementarea ciclului II al Directivei 2007/60/CE privind gestionarea riscurilor la inundații.
Silvicultură: 2,74 miliarde lei, creștere de 3,1%
Pentru silvicultură, bugetul din 2025 este de 2.738,2 milioane lei, în creștere cu 3,1% față de anul anterior. Sursele de finanțare includ bugetul de stat și fonduri europene (PNRR, programe LIFE, Horizon Europe).
Direcțiile principale sunt:
- Împăduriri și perdele forestiere – 1.000 milioane lei pentru Programul Național de Împăduriri, destinat împăduririi terenurilor degradate.
- Monitorizarea și protecția pădurilor – implementarea unui sistem digital de trasabilitate a lemnului pentru combaterea tăierilor ilegale.
- Gestionarea faunei sălbatice – evaluarea populației de carnivore mari și consolidarea planului de acțiune pentru conservarea acestora.
Meteorologie: 1,41 miliarde lei, creștere de 5,2%
Bugetul pentru meteorologie în 2025 este de 1.409,8 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere de 5,2% față de anul precedent. Fondurile provin din bugetul de stat și finanțări europene (EUMETSAT, Copernicus).
Principalele direcții de investiție sunt:
- Modernizarea rețelei naționale de stații meteorologice – achiziția de radare meteorologice Doppler și extinderea rețelei de stații meteorologice automate.
- Creșterea capacității de avertizare pentru fenomene extreme – integrarea datelor de la sateliții Copernicus Sentinel și modernizarea infrastructurii de comunicații meteorologice.
Investiții publice: 12,95 miliarde lei, creștere de 6,3%
Bugetul alocat investițiilor publice este de 12.955 milioane lei, în creștere cu 6,3% față de 2024. Finanțarea provine din bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile (PNRR, FEDR, Fondul de Coeziune) și împrumuturi rambursabile.
Fondurile vor fi utilizate pentru:
- Lucrări hidrotehnice pentru reducerea riscului de inundații în zone critice.
- Modernizarea și extinderea sistemelor de apărare costieră.
- Reabilitarea infrastructurii pentru protecția mediului, inclusiv închiderea depozitelor de deșeuri neconforme.
- Modernizarea sediilor și echipamentelor instituțiilor subordonate, prin reabilitarea sediilor Agențiilor pentru Protecția Mediului și Gărzii Naționale de Mediu.
Concluzie: Buget record, dar va conta?
În 2025, cea mai mare parte a bugetului merge către gospodărirea apelor, cu o creștere de 7,5%, ceea ce are sens, având în vedere riscurile tot mai mari de inundații și secetă.
Anul 2024 a fost marcat de inundații severe în mai multe județe, inclusiv în Galați, Tulcea, Prahova și Mehedinți, unde râurile au ieșit din matcă, distrugând case și drumuri. Unele dintre cele mai grave episoade au fost înregistrate în Delta Dunării și în bazinul hidrografic Prut-Bârlad, unde viiturile au provocat pagube semnificative.
În acest context, creșterea bugetului pare justificată, dar marea întrebare rămâne: va fi implementat eficient sau va rămâne blocat în proiecte întârziate și licitații amânate?
Pe locul doi se află investițiile publice (+6,3%), care ar trebui să se traducă în infrastructură mai bună și protecție mai eficientă a mediului. Protecția mediului primește 4,5% în plus, o creștere decentă, dar întrebarea rămâne: va fi suficient pentru a acoperi toate nevoile urgente, de la deșeuri la poluarea aerului și conservarea biodiversității?
Pe lângă provocările climatice, Ministerul Mediului a fost criticat anterior pentru întârzierile în aplicarea măsurilor de protecție a mediului și pentru lipsa de transparență în gestionarea unor proiecte-cheie.
Printre cele mai controversate teme s-au numărat:
- Întârzierile în închiderea depozitelor de deșeuri ilegale, problemă care a adus României mai multe avertismente din partea Comisiei Europene.
- Blocajele în implementarea Programului Național de Împăduriri, unde obiectivele asumate prin PNRR nu au fost atinse la termen.
- Problemele legate de poluarea aerului, în special în marile orașe, unde modernizarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului s-a făcut cu întârziere.
Majorarea bugetului Ministerului Mediului este categoric benefică, problema se pune însăi cât de bine vor fi cheltuiți acești bani. România nu duce lipsă de strategii ambițioase, dar implementarea rămâne călcâiul lui Ahile.
De prea multe ori, fondurile europene sunt prost gestionate, proiectele se blochează în birocrație, iar marile promisiuni se pierd între hârtii și licitații întârziate.
În final, creșterea bugetului este un semnal bun, dar succesul real va depinde de cât de repede și eficient se vor pune în practică proiectele.
Dacă investițiile chiar vor duce la mai multe păduri, apă mai curată și un aer mai respirabil, atunci vom putea spune că banii au fost cheltuiți cu cap. Dacă nu, vom avea încă un an de rapoarte optimiste și realitate dezamăgitoare. Rămâne de văzut.
