Săptămâna asta am fost la depozitul de deșeuri din Oradea să încerc să înțeleg mai bine procesul de colectare, sortare și compostare.
După câteva ore, timp în care am făcut un tur al stației de sortare și stației de compost, am realizat cât de departe suntem în privința colectării și reciclării deșeurilor.
De unde stăteam, înconjurată de gunoaie, această misiune, pentru care România are un infringement, pare imposibilă.
Asta în condițiile în care stația din Oradea este printre cele mai performante din țară.
Aud foarte des persoane revoltate că trebuie să colecteze separat – treabă complicată. Nu e foarte clar ce unde ar trebui să meargă. Contractul cu RER Vest – compania de salubritate a orașului – este scump. Plătim prea mult pentru gunoi. Și mai și trebuie să speli ambalajele care merg la reciclat! Sac galben, sac albastru sau recipientul verde…
Ce uită „plângăcioșii” e că gunoiul este al nostru. Responsabilitatea pentru gunoiul produs este a noastră și tot noi suntem cei care suferim consecințele pentru managementul prost al deșeurilor.
Fie că gunoaiele ajung în natură și devin o problemă pentru mediu și de sănătate publică, fie că plătim amenzi către Uniunea Europeană pentru că nu ne respectăm obligațiile privind gestionarea deșeurilor, responsabilitatea este a noastră – a tuturor.
Depinde de fiecare dintre noi, începând de la cetățeni, până la salubriști, reciclatori, cei care fac legile și cei care le pun în aplicare și până la cei care ar trebui să controleze dacă se face bine sau nu.
Dar începe de la noi, de la cetățeni, de la cum aruncăm gunoiul. Da, poate fi greu să colectezi separat, frustrant, obositor, dar este necesar.
În momentul în care, în timpul turului de la stația de reciclare, am poposit în zona cu deșeul de sticlă strâns de la populație, a ajuns și o mașină a companiei de salubritate, care, teoretic, ar fi colectat ambalajele de sticlă din recipientul verde.
Ei bine, aș zice că aproape jumătate din încărcătură nu era ce trebuia.
Când ne mai plângem de corvoada sortării gunoiului, poate ar ajuta să ne gândim că, pe lângă taxa lunară pe care o plătim companiei de salubritate să ne ridice deșeurile, cu fiecare an care trece și noi ca țară nu ne atingem obiectivele, mai plătim, tot din buzunarul nostru, al fiecăruia, o amendă către Uniunea Europeană.
Iar amenda UE nu e mică: 1,5 milioane de euro ne costă, anual, cele 31 de gropi de gunoi neconforme.
La asta se adaugă și penalizări de 600 de euro pe zi, pentru fiecare groapă care nu e închisă.
În total, doar pentru 2024, ar urma să plătim 7 milioane de euro amenda pentru gunoi.
Ținta oficială pentru țara noastră este ca, până în 2035, 90% dintre deșeuri să nu mai ajungă la groapă. La finalul lui 2023, procentul de reciclare era de 11%. Restul gunoaielor, ghici unde ajung?
Depozitul din Oradea, unde se decartează deșeurile menajere, adică cele nereciclabile, este plin 70%. Ce se va întâmpla când ajunge la capacitate maximă? Mai deschidem niște gropi de gunoi? În ritmul în care producem gunoi, cam câte gropi ne mai permitem?
