Daca, in Romania, simpla evocare a situatiei gropilor de gunoi da dureri de cap si de stomac, in Belgia acest concept pare sa intre intr-o binemeritata uitare. Gropile de gunoi au fost interzise si inlocuite cu asa-numitele „amenity parks” care, dupa cum o sugereaza si numele, sunt niste depozite curate, fara nicio legatura cu gropile insalubre de gunoi.
Compania Ivarem din Belgia deserveste 225.000 locuitori din regiunea Machelen si administreaza 11 „parcuri” pentru deseuri, adica spatii special amenajate ce functioneaza in paralel cu serviciile municipale de salubrizare. Aici, belgienii se pot debarasa de toate tipurile de deseuri din gospodarie.
700 de localnici viziteaza lunar depozitul Ivarem din apropierea orasului Machelen si depun in containere separate deseuri din constructii, mobila veche, electronice uzate, deseuri rezultate din gradinarit. Intrarea se face cu un card special, remis in urma platii unei taxe ce difera in functie de tipul deseurilor. Potrivit reprezentantilor companiei, cantitatile de deseuri menajere sunt in scadere de cand belgienii au inceput sa-si achizitioneze centrale de compost de apartament, cu care transforma resturile alimentare in ingrasamant pentru flori.
Practica s-a generalizat in ultimii ani, mai ales ca in unele orase ridicarea gunoiului menajer se plateste in functie de cantitate, cu aproximativ 0,70 euro/kg, in timp ce deseurile colectate selectiv sunt preluate gratuit. In aceste zone, localnicii sorteaza tot ce pot pentru a-si reduce cheltuielile.
Gropi transformate in bioreactoare
Pentru deseurile care nu mai pot fi valorificate, in Belgia exista si depozite de mari dimensiuni arondate statiilor de sortare, un fel de gropi de gunoi in care, insa, gunoiul e de negasit. Daca va intrebati cum se poate asta, va vom da exemplul companiei Vanheede Environment Group, care transforma gropile de gunoi in bioreactoare.
In imediata apropiere a fabricii de sortare complet automatizata, un crater cu o capacitate de peste 1.150.000 tone a fost impartit in sectiuni in care sunt depozitate progresiv deseurile ce nu pot fi valorificate. Pe masura ce sectiunile sunt umplute, angajatii le acopera cu folii de plastic pentru a retine gazul metan generat de deseuri, care este mai periculos decat dioxidul de carbon.
Potrivit reprezentantilor companiei, daca toate gropile de gunoi din Europa ar fi acoperite s-ar realiza din start obiectivul UE de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera.
Dupa ce este umpluta complet, angajatii acopera groapa cu pamant amenajand, la suprafata, parcuri naturale sau industriale. In interior, gazul metan emanat de deseuri este captat prin instalatii speciale si transportat la centrala din apropiere unde este transformat in energie verde. Apele uzate generate de aceste procese sunt epurate in propria statie a companiei. In prezent, parcul „produce” 9.500 MWh electricitate si 3.500 MWh caldura pentru aproximativ 10.000 de familii din regiune.
Responsabilitatea, un trend belgian
Pe langa investitiile importante in tehnologii verzi, pentru ca rata de colectare sa ajunga la 90%, cat este in prezent, belgienii au inteles ca deseurile ce ajung la centrele de reciclare trebuie sa fie selectate in prealabil de populatie. Colectarea selectiva din casele oamenilor ofera garantia unor materiale necontaminate si simplifica mult munca reciclatorilor.
„Nu credem in sortarea ulterioara pentru ca piata are nevoie de materiale de calitate, iar oamenii pot fi educati sa sorteze acasa”, ne-a declarat Steven Boussemaere, Director Operation, Fost Plus.
Iar la acest capitol, belgienii sunt fruntasi. „Implementarea sistemului de management al deseurilor a fost initiata in Belgia la inceputul anilor ’90, odata cu ceva ce a devenit apoi o moda – responsabilitatea”, spune William Vermier, managing director al firmei Fost Plus. Compania este singura organizatie autorizata la nivel national ce preia responsabilitatea firmelor in promovarea si finantarea colectarii selective si a reciclarii deseurilor de ambalaje din Belgia. Modelul utilizat de companie a fost imprumutat de alte 20 de tari.
Gunoiul se plateste la pretul real
Un belgian plateste, in medie, 160 de euro anual pentru serviciul de salubrizare, in functie de regulamentele locale. In plus, oamenii sunt obligati sa foloseasca saci speciali pentru gunoiul menajer, care se vand la un pret mai mare (1,5-2 euro pentru un sac de sase litri) tocmai pentru a incuraja sortarea cat mai atenta si reducerea cantitatii de gunoi.
In cazul in care gunoiul menajer este depus in altfel de recipient sau in sac de plastic obisnuit, personalul de salubrizare nu il ridica si lipeste pe el un sticker de avertizare. La fel se intampla si daca sacul este mai greu de 2 kg.
Deseurile de ambalaje reprezinta o mica fractie, dar poate cea mai vizibila a deseurilor. Regulamentele locale interzic amestecarea lor si exista politisti comunitari si controlori care merg pe teren si verifica sacii. Nivelul amenzilor variaza de la 50 la 200 de euro, iar uneori se aplica drept exemplu.
Informare permanenta
Din motive de igiena, dar si pentru a incuraja colectarea selectiva, ghenele au fost interzise. La blocuri, exista camere speciale la subsol, unde oamenii duc sacii cu deseuri. In unele cazuri, fiecare locatar are cheia boxei, in altele – doar portarul are cheie, iar depozitarea deseurilor se face dupa un anumit orar. Unul dintre cele mai importante instrumente folosite de autoritati este calendarul municipal. Acesta difera de la un oras la altul si contine programul dupa care este colectat gunoiul, precum si informatii utile despre sortare, tipul ambalajelor si utilitatea colectarii selective.
In paralel cu toate acestea, atat autoritatile, cat si operatorii autorizati, in colaborare cu agentii economici, deruleaza permanent campanii de informare si constientizare in care arata populatiei avantajele colectarii selective si rezultatele inregistrate. „Exista o multime de obiecte care se pot realiza din materiale reciclate. Ii facem pe oameni sa le vada prin spoturi televizate si printuri. Le aratam ca este folositor sa reciclezi. Le multumim pentru efortul pe care il fac zi de zi”, explica Youri Slovtzky, PR Manager Fost Plus.
Eco-Rom Ambalaje, un „Fost Plus” romanesc
In Romania, cea mai importanta asociatie care functioneaza dupa sistemul grupului Fost Plus din Belgia este Eco Rom Ambalaje. Organizatia a fost infiintata in anul 2003 de un grup de companii si preia obligatiile acestora privind atingerea obiectivelor de valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje.
Asociatia a depasit cu peste 25% obiectivele pentru anul 2009, recuperand si valorificand 49% din cantitatea totala de ambalaje pusa pe piata de clientii sai, adica peste 320.000 de tone de deseuri de ambalaj, din totalul de 652.000 de tone puse in circulatie de acestia.
In prezent, Eco-Rom numara peste 1.600 de membri – companii, pentru care realizeaza anual obligatiile impuse de legislatia romaneasca, in concordanta cu normele Uniunii Europene.
Organizatia sustine dezvoltarea colectarii selective de la populatie, ca solutie optima pentru cresterea gradului de reciclare a deseurilor, in contextul in care, in Romania, 60% din deseurile de ambalaje sunt generate in gospodarii si numai 40% in circuitul industrial-comercial. Eco-Rom a dezvoltat sistemul de colectare selectiva la populatie, cu sprijinul autoritatilor locale si al societatilor de salubritate, in 85 de localitati din Romania, punand la dispozitie peste 6.000 de containere de colectare selectiva. Compania atinge astfel, in prezent, aproximativ 15% din totalul populatiei.
Reguli de colectare selectiva in Belgia
• gunoiul menajer se pune numai in saci albastri speciali
• sacii nu trebuie sa cantareasca mai mult de 2 kg
• localnicii trebuie sa scoata sacii in ziua corecta si
• intervalul corect (inainte de 7.00 sau dupa 19.00)
• daca deseurile sunt amestecate, pe sac se lipeste un sticker rosu care atrage atentia posesorului ca trebuie sa resorteze continutul.
