Industria aviației se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a reduce emisiile de poluare și a contribui la obiectivele de decarbonizare ale Uniunii Europene. Deși au fost realizate progrese, cum ar fi scăderea emisiilor de CO2 și introducerea de aeronave mai eficiente, sectorul rămâne unul dintre cei mai mari poluatori globali. Provocările includ modernizarea flotei, implementarea combustibililor sustenabili și adaptarea la noi reglementări. În România, TAROM și alte companii aeriene se angajează să atingă emisii nete zero până în 2050, dar tranziția va fi un proces complex și de durată.
Anii 2023 și 2024 au adus temperaturi record la nivel global, iar schimbările climatice sunt tot mai evidente, în special în Europa, unde încălzirea se manifestă mult mai rapid decât în alte părți ale lumii.
În acest context, aviația se află într-o perioadă de criză, confruntându-se cu presiuni tot mai mari pentru a răspunde obiectivelor de decarbonizare.
Problemele legate de lanțul de aprovizionare, care întârzie reînnoirea flotei de aeronave, și costul ridicat al combustibilului sustenabil pentru aviație complică tranziția.
În plus, există o atenție tot mai mare acordată efectelor negative ale aviației, de la zgomot la poluarea aerului și, evident, la schimbările climatice.
Impactul acestora asupra sănătății și calității vieții europenilor este tot mai evident, iar cerințele pentru măsuri de reglementare mai ferme devin tot mai intense.
Evoluțiile recente din cadrul Pactului Verde European subliniază recunoașterea acestor provocări și nevoia unei tranziții eficiente către un sector aviației mai curat.
Totuși, tranziția nu va fi una ușoară, fiind esențială gestionarea atentă a echilibrului între sustenabilitate, siguranță și conectivitate.
Conform datelor din Raportul de Mediu în Sectorul Aviației al Agenției Europene pentru Siguranță Aeriană (EASA), în 2023, emisiile de CO2 ale tuturor zborurilor decolate de pe aeroporturile din UE27[termen utilizat frecvent în contexte oficiale pentru a sublinia că UE nu mai include Regatul Unit, n.red.] și Spațiul Economic European (SEE) au atins 133 de milioane de tone, reprezentând o scădere de 10% față de nivelul din 2019.
Avioanele cu un singur culoar și cu două culoare au reprezentat 77% din zboruri și 96% din emisiile de CO2 din industrie, în timp ce 6% dintre zboruri au fost pe distanțe lungi de peste 4.000 kilometri, reprezentând 46% din cantitatea de CO2 emanată de aviația comercială.
Având în vedere că România face parte din UE27, este de așteptat ca tendințele generale ale emisiilor de CO2 din aviație să fie similare.
Este important de menționat că, deși emisiile de CO2 din aviație au scăzut temporar în timpul pandemiei, sectorul rămâne unul dintre cei mai mari contribuitori la emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Astfel, se așteaptă ca industria aviației să adopte măsuri suplimentare pentru a reduce impactul său asupra mediului, inclusiv prin utilizarea de combustibili sustenabili și implementarea de tehnologii mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil.
Provocările din industrie
Numărul de zboruri cu plecare și sosire de pe aeroporturile din zona UE+AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb) a atins 8,35 milioane în 2023, fiind încă cu 10% sub nivelul dinaintea pandemiei de COVID-19, înregistrat în 2019.
În paralel, numărul mediu de pasageri per zbor a crescut la 135, iar distanța medie parcursă a fost de 1.730 km.
Totodată, vârsta medie a flotei de aeronave a ajuns la 11,8 ani, ceea ce indică o tendință de îmbătrânire a avioanelor.
Prognozele pentru traficul aerian viitor au fost revizuite. Astfel, numărul de zboruri estimat pentru anul 2050 este acum de 9,4 milioane în scenariul de trafic scăzut, 11,8 milioane în scenariul de bază și 13,8 milioane în cel de trafic intens.
La nivelul zgomotului, situația nu s-a îmbunătățit semnificativ.
Aproape 3,4 milioane de persoane au fost expuse, pe 98 dintre cele mai mari aeroporturi europene, la niveluri de zgomot de 55 decibeli, iar 1,6 milioane au fost expuse la mai mult de 50 de evenimente zilnice de zgomot de peste 70 decibeli.
Potrivit Organizației Mondială a Sănătății (OMS), limita de suportabilitate este de 80 de decibeli pentru zgomotul stradal, dar dacă aceasta este de peste 35 de decibeli constant, ne afectează auzul, starea psihică și sănătatea.
Pe timpul nopții este recomandată expunerea la nu mai mult 25 de decibeli, iar expunerea la peste 40 de decibeli, constant, pe timpul zilei, este nocivă pentru organismul uman.
Deși expunerea totală la zgomot pe aeroporturile europene este încă ușor sub nivelurile din 2019, există diferențe semnificative între aeroporturi.
Unele dintre acestea au înregistrat o creștere a expunerii la zgomot de aproape o treime în perioada 2019-2023.
În ceea ce privește sursele de poluare fonică, avioanele cu un singur culoar au fost responsabile pentru 71% din energia totală a zgomotului emis la aterizare și decolare în UE27+AELS.
Reînnoirea flotei de aeronave ar putea reduce semnificativ expunerea la zgomot în următorii 20 de ani pe aeroporturile europene, oferind astfel un oarecare remediu pentru problemele de poluare fonică din sectorul aviației.
Emisii din aviație
Emisiile de CO2 ale tuturor zborurilor decolate de pe aeroporturile din UE27+AELS au ajuns la 133 de milioane de tone în 2023, marcând o scădere de 10% față de nivelurile din 2019.
Avioanele cu un singur culoar și cu culoar dublu au fost responsabile pentru 77% din aceste zboruri și pentru 96% din emisiile de CO2.
De asemenea, 6% dintre zboruri, cele pe distanțe lungi de peste 4.000 km, au reprezentat 46% din emisiile totale de CO2.
Cantitatea medie de CO2 emisă pe pasager-kilometru a continuat să scadă în 2023, cu 83 de grame mai puțin, ceea ce echivalează cu economii de aproximativ 3,3 litri de combustibil la 100 de pasageri-kilometri.
Măsurile de piață, cum ar fi introducerea unor politici de stimulare a utilizării combustibililor sustenabili pentru aviație, sunt considerate esențiale pentru stabilizarea pe termen scurt a emisiilor de CO2.
Conform reglementărilor ReFuelEU Aviation, implementarea furnizării de combustibili sustenabili ar putea reduce emisiile nete de CO2 cu cel puțin 65 de milioane de tone (47%) până în 2050.
Totuși, un alt aspect îngrijorător este creșterea emisiilor de oxizi de azot (NOx), care, începând cu anul 2005, au avansat mai rapid decât emisiile de CO2 și se estimează că vor continua să crească, cu excepția cazului în care nu vor fi aduse îmbunătățiri semnificative în tehnologia motoarelor.
Aceste emisii sunt o preocupare pentru sănătatea publică, deoarece afectează calitatea aerului și contribuie la poluarea atmosferică.
În România, discuțiile despre poluarea provocată de avioane sunt destul de limitate. Cu toate acestea, aviația românească nu face excepție de la tendințele globale.
Nu există statistici precise despre emisiile generate de aeroporturile din România, deși aviația contribuie semnificativ la poluare.
Impact
Cele mai recente rapoarte ale IPCC, OMM și Copernicus Climate Change Service subliniază încălzirea rapidă a Europei, care se produce de două ori mai repede decât media globală, făcând-o continentul cu cea mai accelerată schimbare climatică.
Aviația contribuie semnificativ la schimbările climatice prin emisiile de CO2 și non-CO2 (oxizi de azot, particule, vapori de apă și formarea norilor cirrus).
Estimările arată că, între 1940 și 2018, emisiile non-CO2 au reprezentat mai mult de jumătate din efectul total de încălzire al aviației, deși există un nivel ridicat de incertitudine în privința acestora.
Începând cu 1 ianuarie 2025, va fi implementat un cadru MRV [Monitoring, Reporting, Verification – Monitorizare, Raportare, Verificare, n.red.] pentru monitorizarea și raportarea emisiilor non-CO2, care va oferi date esențiale pentru cercetarea științifică și dezvoltarea unor măsuri mai eficiente de reducere a impactului climatic al aviației.
În paralel, Parlamentul European a lansat în 2024 un proiect pilot pentru optimizarea combustibilului în scopul reducerii emisiilor non-CO2 fără a compromite siguranța.
De asemenea, rețeaua de experți în aviație non-CO2 (ANCEN) facilitează colaborarea între părțile interesate și oferă suport tehnic pentru reducerea impactului climatic.
Evenimentele meteorologice periculoase, precum turbulențele aerului limpede, modificările condițiilor climatice, creșterea nivelului mării și schimbările vântului, necesită o pregătire adecvată a industriei.
Emisiile de oxizi de azot și particule fine din motoarele aeronavelor afectează calitatea aerului în jurul aeroporturilor, iar expunerea la aceste substanțe poate avea un impact semnificativ asupra sănătății locuitorilor din zonele rezidențiale.
De asemenea, 644.000 de persoane se confruntă cu niveluri ridicate de zgomot aerian, iar 125.000 suferă de tulburări ale somnului, conform datelor din 2022.
În plus, restricțiile din regulamentul REACH privind substanțele chimice periculoase, precum trioxidul de crom și PFAS [substanțe chimice sintetice utilizate pe scară largă care se acumulează în organismul uman și în mediu; se mai numesc și substanțe eterne, n.red.] afectează sectorul aviației din cauza lipsei unor alternative imediate.
Ce s-a făcut și ce mai e de făcut?
Industria aviației europene a realizat progrese în ceea ce privește reducerea impactului său asupra mediului în ultimii ani, dar schimbările au fost, în general, marginale.
În 2020, toate aeronavele noi care au fost adăugate flotei europene au fost echipate cu motoare care respectă standardele de emisii CAEP/8 NOX, ceea ce reprezintă un pas important în reducerea emisiilor de noxe.
De asemenea, certificarea motoarelor aeronavelor conform standardului ICAO CO2 a devenit o prioritate, iar acest proces trebuie să fie finalizat până la 1 ianuarie 2028.
Un alt progres a fost făcut în domeniul aeronavelor cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi aeronavele electrice și pe bază de hidrogen.
Alianța pentru aeronave cu emisii zero lucrează pentru a depăși barierele tehnologice și economice, având ca obiectiv o reducere a emisiilor de CO2 de aproximativ 12% pentru zborurile pe distanțe scurte și medii până în 2050.
În ciuda acestor progrese, există încă multe provocări. În continuare nu au fost implementate schimbări majore în ceea ce privește certificarea aeronavelor, iar standardele pentru zgomot și emisii de CO2 trebuie să fie revizuite și actualizate.
De asemenea, sectorul aviației va trebui să se concentreze pe tehnologii emergente și pe dezvoltarea unor soluții de combustibili sustenabili, precum hidrogenul verde, pentru a răspunde cerințelor de reducere a emisiilor de CO2 pe termen mediu și lung.
Certificarea și producția acestor tehnologii rămân în stadii incipiente, iar investițiile în infrastructură și cercetare continuă vor fi esențiale pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate.
Pe lângă standardele pentru emisii și zgomot, va fi necesar să se adopte reglementări suplimentare pentru a gestiona impactul aeronavelor ușoare cu elice și al elicopterelor, în condițiile în care aceste norme nu au fost revizuite din 1999, respectiv 2002.
Provocările viitoare includ:
- Implementarea certificării tuturor aeronavelor conforme standardului ICAO CO2 până în 2028.
- Introducerea unor standarde mai stricte pentru zgomot și emisii de CO2 în 2025.
- Dezvoltarea și implementarea pe scară largă a tehnologiilor pentru aeronave cu emisii zero, inclusiv electrice și pe bază de hidrogen.
- Revizuirea reglementărilor privind emisiile de noxe și particule fine provenite din motoarele aeronavelor, în special în zonele rezidențiale de lângă aeroporturi.
În acest context, Orizont Europa, programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene, cu un buget de 95 de miliarde de euro, sprijină cercetările în domeniul aviației ecologice, contribuind la dezvoltarea unor soluții inovative care vor ajuta la reducerea impactului asupra climei și la atingerea obiectivelor Pactului Verde European.
Ce fac companiile aviatice?
Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM S.A. recunoaște impactul schimbărilor climatice și necesitatea adoptării unor măsuri urgente.
Ca obiectiv principal, TAROM își propune să atingă zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2050.
Strategia TAROM pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate:
Reînnoirea flotei
Înlocuirea aeronavelor vechi cu modele de generație nouă, eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil și cu un impact redus asupra mediului.
Aeronavele ATR42-500, vechi de peste 20 de ani, au fost înlocuite cu ATR72-600, cele mai eficiente aeronave regionale.
În prezent, flota B737 este în curs de reînnoire prin introducerea aeronavelor B737-MAX, care reduc consumul de combustibil cu 15% și implicit emisiile de CO2.
Utilizarea combustibilului de aviație sustenabil (SAF)
Se va introduce un procent minim de 2% SAF în combustibilul de aviație începând cu 2025, care va crește treptat până la 63% în 2050.
Eficientizarea consumului de combustibil
Optimizarea planurilor de zbor și a rutelor, reducerea timpului de rulare la sol, utilizarea unui singur motor și alimentarea electrică a aeronavelor la sol pentru a reduce emisiile.
Acțiuni complementare:
- Utilizarea exclusivă a ambalajelor reciclabile la bordul aeronavelor.
- Măsuri pentru reducerea producției de deșeuri și creșterea reciclării.
Recent, Wizz Air a fost din nou recunoscută pentru angajamentele sale în materie de sustenabilitate de către Proiectul de Divulgare a Carbonului (Carbon Disclosure Project), organizație globală care evaluează transparența și performanțele companiilor în ceea ce privește protecția mediului.
Compania a reușit să își mențină ratingul „B” în clasamentul CDP, dovadă progreselor sale față de reducerea intensității emisiilor de CO2 și implementarea unor strategii solide de mediu.
Reînnoirea flotei și eficiența operațională
Wizz Air operează una dintre cele mai tinere flote din Europa, ce contribuie la scăderea emisiilor de CO2 per pasager/km.
Flota modernizată este un factor-cheie în atingerea unei eficiente operaționale mai mari și a reducerii amprentei de carbon per zbor.
Integrarea emisiilor de carbon în politica internă
Începând cu exercițiul financiar 2022, emisiile de carbon sunt integrate în structura de recompense a directorilor companiei, stimulând angajamentul față de reducerea emisiilor.
Inițiative de economisire a combustibilului
Implementarea unei serii de măsuri pentru economisirea combustibilului, inclusiv utilizarea unei „genți de zbor electronice mobile” și eliminarea completă a hârtiei în cabina de pilotaj.
Sustenabilitatea combustibililor
Wizz Air accelerează utilizarea combustibililor de aviație durabili (SAF), asigurându-se că există o aprovizionare adecvată pentru viitor.
Compania investește în procese mai durabile de achiziții pentru a susține tranziția către o flotă mai verde.
Unul dintre obiectivele prioritare ale companiei este de a reduce intensitatea emisiilor de CO2 cu 25% până în 2030.
De asemenea, aceasta joacă un rol de lider în utilizarea combustibilului sustenabil pentru aviație (SAF) în cadrul operațiunilor sale, efectuând operațiuni experimentale cu amestec SAF pe două rute înainte de mandatele de reglementare ReFuelEU.
Gestionarea deșeurilor la bord
Compania aeriană a implementat un test de sortare a deșeurilor la bord, contribuind la reducerea cantității de deșeuri produse și sporind reciclarea în aeronavă.
Ryanair a dezvoltat un plan de reducere a emisiilor la zero până în 2050, aliniat Acordului de la Paris și inițiativa Destination 2050 a industriei aviatice.
Obiectivul declarat al companiei este de a dovedi că decarbonizarea și alinierea la țintele climatice ale UE sunt posibile.
Distribuția țintelor de reducere a emisiilor:
- 32% din reducerea emisiilor provine din îmbunătățiri tehnologice și operaționale.
- 34% se vor realiza prin utilizarea crescută a combustibililor sustenabili de aviație (SAF).
- 10% prin implementarea inițiativei „Single European Sky”.
- 24% din reducerea emisiilor va fi realizată prin compensare și alte măsuri economice.
Strategiile cheie pentru reducerea emisiilor:
Eficiență: Adoptarea celor mai înalte standarde de eficiență a combustibilului.
Combustibil: Colaborarea cu furnizorii pentru a crește utilizarea SAF, cu un obiectiv de peste 10% până în 2030.
Tehnologie: Investiții în tehnologii inovative pentru aviație.
Regulament: Colaborarea cu factorii de decizie pentru a dezvolta reglementări care sprijină țintele climatice ambițioase.
Reducerea emisiilor: Prioritizarea reducerii emisiilor în locul compensării.
Cunoaștere: Partajarea de informații și bune practici cu industria pentru a atinge obiective climatice ambițioase.
Țintele UE și obligațiile companiilor aeriene
Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase pentru reducerea emisiilor în sectorul transporturilor, inclusiv aviația.
Începând cu 2026, companiile aeriene vor trebui să respecte standarde mai stricte în ceea ce privește emisii de CO2, iar reglementările referitoare la SAF vor deveni mai severe.
Emisii nete de carbon zero generate de aviația internațională până în 2050.
Reducerea cu 5% a emisiilor nete de CO2 până în 2030, cu creșterea producției de combustibil sustenabil pentru aviație și alte inițiative de energie curată. Aceste măsuri sunt vazute drept esențiale pentru a accelera tranziția către o aviație mai verde.
În plus, există presiuni din partea organizațiilor internaționale pentru ca toate companiile aeriene să implementeze soluții pentru reducerea amprentei de carbon.
Aceste soluții includ nu doar combustibili sustenabili, dar și investiții în tehnologii noi și înflorirea unor practici ecologice la nivelul aeroporturilor.
În timp ce Wizz Air și alte companii fac pași în direcția sustenabilității, întrebarea rămâne: sunt aceste măsuri suficiente pentru a combate efectele schimbărilor climatice?
Răspunsul probabil va veni doar atunci când întreaga industrie va accepta că protejarea mediului trebuie să fie o prioritate absolută.
Până atunci, se pedalează pe ideea că pasagerii trebuie să fie conștienți de impactul călătoriilor lor și să aleagă opțiuni mai sustenabile acolo unde este posibil.
#decarbonizareaviatie #trasportaeriansustenabil #viitorfaraemisii #aeronaveeficiente #schimbariclimatice #companiiaeriene #futureofflight #carbonneutralairlines #ecofriendlyflights
