Având în vedere toate schimbările legislative necesare, precum și implementarea operațională, este improbabilă implementarea până în 2022 a unui sistem garanție-returnare (SGR) eficient, au declarat, în cadrul unui interviu pentru Green Report, reprezentanții Asociației Producătorilor de Băuturi. Potrivit acestora, o implementare corectă și eficientă ne va duce până în trimestrul I 2023.
În ce măsură textul HG, aflat în dezbatere publică, se conformează așteptărilor industriei?
Alice Nichita, Președinte Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare: Ne bucură lansarea în dezbatere publică a proiectului de HG pentru implementarea sistemului garanție – returnare și felicităm Ministerul Mediului pentru pentru modul în care a înteles să reglementeze acest sistem. De asemenea, apreciem că am avut ocazia să abordăm toate aspectele acestei hotărâri în cadrul unei dezbateri publice organizată în mod profesionist de Ministerul Mediului, conform legii transparenței în administrația publică.
Regăsim în proiect foarte multe dintre bunele practici folosite în sisteme SGR existente și propunerile făcute de industria berii, împreună cu industria apelor și a băuturilor răcoritoare, prin Alianța Producătorilor de Băuturi, formata din Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare și Asociația Berarii României, reprezentând aproximativ 70% din piața ambalajelor care vor face obiectul sistemului.
Pentru a putea să ne respectăm obligațiile noastre ca și producători, în linie cu cerințele EPR (schemele extinse de responsabilizare a producătorului -n.red.), noi mizăm în continuare pe această bună colaborare, astfel încât să avem, în timp util, un pachet legislativ complet. În afară de HG, este nevoie de modificarea legislației primare de mediu pentru a permite integrarea sistemului – Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor și Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje. De asemenea, avem nevoie de clarificări în legislația fiscală în ceea ce privește regimul fiscal aplicabil garanției. La toate se adaugă legislația terțiară pentru licențierea operatorului de sistem. Toate aceste actualizări de legi trebuie implementate astfel încât să putem avea sistemul SGR implementat. Avand în vedere toate schimbările legislative necesare, precum și implementarea operațională, ne dăm seama că este improbabilă implementarea până în 2022 a unui sistem SGR eficient.
De aceea, Asociația Producătorilor de Băuturi consideră o implementare corectă și eficientă ne va duce până în trimestrul unu din 2023.
Care sunt propunerile pentru îmbunătățirea prevederilor?
Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României: Așa cum am arătat în propunerile pe care le-am înaintat către Ministerul Mediului, dar și în cadrul dezbaterii publice, există aspecte foarte importante care, din punctul nostru de vedere, mai au nevoie de o analiză mai atentă și de clarificări.
Primul este legat de țintele propuse. În propunerea făcută de Alianța Producătorilor de Băuturi către autoritățile de mediu am avut în vedere experiența sistemelor similare implementate în Estonia și Lituania, precum și decizia adoptată recent în Slovacia, dar și experiențele din state unde SGR funcționează de mai multă vreme. Astfel, am propus ca nivelul țintelor să se raporteze la maximul prevăzut de legislația europeană de 77% grad de colectare pentru plastic în anul 2025, respectiv 75% pentru sticlă și metal, urmând ca acesta să crească progresiv, până la nivelul de 90% pentru plastic, așa cum prevede legislația europeană, și 85% pentru metal și aluminiu în anii următori.
Trebuie să permitem acestui sistem să înceapă să funcționeze, să se adapteze la particularitățile țării nostre, să sufere ajustările necesare pe parcurs. Nu este fezabil să impunem ținte foarte mari încă din primul an de funcționare, care nici nu va fi un an calendaristic complet. De aceea, propunerea noastră este să mergem pe ținte care să dea posibilitatea sistemului SGR să se ajusteze, treptat, așa cum s-a întâmplat și în alte state unde acest sistem a pornit cu un grad de colectare de 50% în primul an și a crescut progresiv până la 90%.
Este de asemenea necesar ca penalitățile impuse pentru neîndeplinirea țintelor în sistemul de garanție-returnare să fie adaptate celorlalte penalități deja existente în legislație pentru țintele de valorificare a restului ambalajelor, astfel încât să nu discrimineze operatorii economici care fac parte din sistemul de garanție-returnare, în raport cu ceilalți operatori economici ce pun pe piață bunuri ambalate.
Forma de administrare a sistemului este un al treilea punct esențial. Industria băuturilor consideră necesar ca sistemul să fie administrat de o societate pe acțiuni, instituită conform regulilor societăților comerciale care să funcționeze pe bază de costuri nete și care va reinvesti profitul în eficientizarea SGR și nu va distribui dividente. Compania care va fi administratorul sistemului va fi înființată de către producători, conform principiului răspunderii extinse a producătorului derivat din legislatia europeană, producătorii având și un interes direct să asigure eficiența sistemului de garanție-returnare, la cele mai mici costuri posibile.
Așa cum am vazut din bunele practici existente în state unde se ating rate de returnare ridicate, implicarea comercianților prin organizarea punctelor de returnare este foarte importantă. În același timp considerăm că sistemul trebuie să fie deschis asociaților de comercianți care vor dori să participe la administrarea sa.
Considerați că ar fi oportun pentru România să adopte din start un sistem garanție-returnare inteligent fără să mai treacă prin implementarea unuia tradițional?
Alice Nichita, Președinte Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare: România are oportunitatea să integreze încă de la lansarea sistemului toate inovațiile tehnologice la care avem access în acest moment. Este esențial ca sistemul să aiba infrastructura IT foarte bine pusă la punct. Totodată, o infrastructură IT performantă este și unul dintre cele mai importante elemente anti-fraudă pe care le are sistemul. Scanarea codurilor naționale EAN aflate pe eticheta produselor va permite recunoașterea ambalajelor care fac parte din sistem și respingerea celor care nu fac parte din acesta. Reiterăm, așadar, importanța obligației folosirii unui cod EAN național pentru toate produsele cu această posibilitate. Pentru cele care nu au posibilitatea, recomandarea noastră este supraetichetarea (“stickerirea”) cu un cod EAN național și logo SGR disponibil pe piața natională. Folosirea unui cod international ar implica, conform calculelor noastre, un cost suplimentar de 0,7-0,8 lei pe unitate introdusă pe piața românească de potențiali “free riders” și consumatori de peste graniță care ar introduce ambalaje neaparținând sistemului, așa cum s-a întâmplat și în Croația sau Estonia.
Care este stadiului procesului de înființare a organizatiei care va gestiona sistemul?
Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României: Înființarea acestei entități va fi posibilă după adoptarea legislației. În opinia noastră, organizația care va gestiona sistemul trebuie constituită ca o societate pe acțiuni. Această formă de organizare fiind cea mai potrivită, având în vedere că implementarea sistemului SGR implică angajarea într-o multitudine de operațiuni comerciale, cum ar fi înființarea unor centre de colectare/numărare, încheierea a aproximativ 120.000 de contracte cu producători, comercianți si reciclatori. Veniturile obținute din aceste activități sunt necesare și vor fi folosite pentru finanțarea activității sale, conform HG. De asemenea, asigurarea controlului privind modul în care este reinvestit profitul se poate realiza mai ușor.
În plus, organizarea ca societate pe acțiuni este similară cu forma utilizată în toate celorlalte state membre UE unde este deja implementat sistemul și acesta este gestionat de producători și, după caz, comercianți sau distribuitori.
Cât de rapidă va fi implementarea după adoptarea acestei legi?
Alice Nichita, Președinte Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare: Odată ce legislația este adoptată, vor exista câțiva pași care trebuie făcuți înainte ca sistemul să devină pe deplin operațional, lucru care se poate întâmpla, după estimarea noastră, nu mai devreme de începutul anului 2023.
Este nevoie de aproximativ 2 ani pentru construirea infrastructurii sistemului, de la momentul obținerii licenței de catre administratorul sistemului.
Faptul că sistemul intră în vigoare din aprilie 2022 este o problemă sau o oportunitate?
Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României: Implementarea sistemului la o anumită dată depinde, în prima fază, de calendarul legislativ. Implementarea sistemului și construirea infrastructurii din spate necesită aproximativ 2 ani: autorizarea și construcția centrelor regionale de colectare și a celor intermediare, design sistem IT, recrutare personal, contractare cu toți producătorii, comercianții și operatorii logistici care vor asigura transportul ambalajelor colectate, achiziția de către comercianți a aparatelor automate, acolo unde acestea pot fi instalate, etc. Orice întârzieri în adoptarea unui cadru legislativ complet vor atrage după sine întârzieri și în implementare.
Implementarea unui astfel de sistem, care va trebui să fie unic la nivel național, necesită însa timp și pregătire, fiind foarte important ca toate etapele de organizare a sistemului să fie bine structurate și implementate pentru ca în momentul lansării să fie complet operațional pe întreg teritoriu României și să nu existe sincope de funcționare.
Pe agenda publică s-a adus în discuție de câteva ori faptul că viitorul sistem garanție-returnare să fie finanțat din fonduri europene. Considerați fezabilă o astfel de construcție? Care sunt argumentele dumneavoastră pro sau contra?
Alice Nichita, Președinte Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare: Potrivit #EUGreenDeal, există posibilitatea la nivel european ca sursele de finanțare să fie private. Rămâne doar să vedem cum transpunem local. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) poate fi o oportunitate pentru susținerea sistemului cu fonduri europene. Așteptăm să vedem cu arată noul PNRR care va fi propus de viitorul Guvern și cu siguranță că vom trimite propunerile noastre pentru finanțarea sistemului garanție-returnare, dar și pentru finanțarea altor proiecte care să crească gradul de reciclare al ambalajelor în România.
Există programe educaționale prevăzute de autorități, împreună cu producătorii, în vederea utilizării eficiente a sistemului de către populație?
Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României: Legea 31/2019 conține prevederi referitoare la campanii de informare și educare care pot fi derulate de autoritățile locale și centrale, împreună cu OIREP. Pentru viitorul sistem, noua legislație care va fi adoptată în următoarea perioadă de timp trebuie să includă reglementări similare.
Pentru a avea un start rapid al sistemului și a asigura o rată de colectare ridicată, consumatorii trebuie să fie informați cu privire la modul și locul în care pot avea acces la sistem. Toate părțile implicate SGR – producători, retaileri si autorități – trebuie să se angajeze activ în diseminarea informațiilor necesare despre SGR.
De aceea, un program național integrat de comunicare și educare este absolut necesar să fie demarat în anul anterior începerii funcționării sistemului, pentru ca întreaga societate să fie conștientă de importanța colectării și reciclării și despre cum să facem aceste activități în mod corect și pentru a crea încrederea că își vor putea recupera garanția.
SGR și-a dovedit utilitatea în multe țări. Care sunt provocările la care ne putem aștepta în cazul funcționării lui în România?
Alice Nichita, Președinte Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare: SGR este implementat în prezent în 10 state membre ale UE, cu ținte ridicate atinse. Peste 130 de milioane de consumatori sunt familiarizați deja cu acest sistem. În marea majoritate a acestor țări, 9 din 10, sistemele sunt private, administrate de industria băuturilor și de retaileri.
Tot în 9 din 10 state în care este aplicat SGR, sistemele sunt administrate de un singur operator cu acoperire națională.
Pentru a avea succes, sistemul trebuie să fie accesibil, ușor de folosit de către consumator. Aceasta presupune disponibilitate ridicată și accesibilitatea punctelor de returnare, etichetare clară a produselor cu mențiunea seraparată a prețului produsului și valoarea garanției. De asemenea, sunt esențiale programele de comunicare și educare adresate consumatorilor.
De ce este necesar ca sistemul să fie unul național?
Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României: În repetate rânduri, noi am subliniat că este mai eficient ca SGR să fie un sistem cu acoperire națională, așa cum am văzut și în țările unde acest sistem este deja implementat cu succes. Un sistem național duce la eficientizarea colectării de la toți generatorii de ambalaje și din toate zonele țării, cu același mod de lucru atât în zonele urbane, cât și în cele rurale. Comercianții vor avea libertatea de a decide modalitatea în care vor colecta ambalajele, manual sau automat, prin RVM. Toate acestea duc la o eficientizare a costurilor și o raportare integrată la nivel național a ambalajelor colectate care să evite plimbarea ambalajelor dintr-un județ în altul.
Considerăm că doar printr-un sistem național vom putea avea o implementare eficientă, cu preluarea obligatorie pentru toate ambalajele de băuturi puse în vânzare.
Citește și:
De ce ar fi mai eficient pentru România un sistem garanție-depozit inteligent
VIDEO Cum identificăm ambalajele care vor intra în sistemul garanție-depozit
